Cine face jocurile pe piața importurilor românești de energie: Sateliții Rusiei din Germania, Austria, Bulgaria

Firme străine cu legături puternice cu Gazprom fac jocurile în importurile de gaze naturale ale României, care au contat pentru mai mult de 36,5% din totalul consumului în august 2022, ultima lună pentru care Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a emis rapoarte, scrie spotmedia.ro.

Wiee România, încă deținută de Gazprom Schweiz AG deși practic controlată de statul german, a adus în România peste 55% din gazele de import în august. Gazprom Schweiz face parte din Gazprom Germania, aflat în plin proces de naționalizare.

Pe parcursul anului 2022, Wiee România a făcut uneori rocada în topul exportatorilor de gaze cu MET Austria Energy Trade (al doilea cel mai mare importator din august, cu 11,8%), e filiala din Austria a grupului MET înregistrat în Elveția, cu originea în Ungaria.

Alte firme înregistrate în Elveția și în Bulgaria se numără printre importatorii relevanți de gaze și mulți furnizori străini importanți de gaze operează și pe piața angro de electricitate.

Așa, de pildă, pe piața angro de electricitate operează al treilea cel mai mare importator de gaze din august, Axpo Bulgaria EAD (cu 8,51%).

MET Romania Energy, o altă filială a grupului înregistrat în Elveția este pe lista ANRE a furnizorilor de electricitate „cu activitate pe piața cu amănuntul”.

Liderii importurilor de gaze în România

Wiee România a început anul cu 20% cotă de piața gazelor importate de România, a coborât până la 3,82% în aprilie – a doua lună de război al Rusiei în Ucraina, apoi la 1,02% în mai și la 0,7% în iunie, când activitatea sa a intrat în incertitudine, ca urmare a unor sancțiuni decise de grupul Gazprom, ca răspuns la sancțiunile UE aplicate Rusiei – dar a urmat o revenire spectaaculoasă în vară, când a ajuns chiar la 55% din importurile României de gaze, în luna august, după ce în luna iulie făcuse saltul de la 0.7% la 26,8%.

La rândul său, celălalt mare jucător pe piața importurilor României, MET Austria Energy Trade a fost în majoritatea timpului cel mai mare importator de gaze pentru România, cu excepția lunii august (cotă de 11,8%), când Wiee și-a marcat revenirea în forță cu acea pondere de 55%.

MET a contat în ianuarie cu peste 27% din importurile de gaze, în aprilie – cu aproape 20%, în luna mai – aproape 31%, iunie – peste 41%, iar în iulie (când Wiee a revenit pe piață) – aproape 32%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #Romania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.