Statul a descoperit că drumurile omoară! ANTA se transformă în poliția infrastructurii

Parlamentul a aprobat un proiect de lege care transformă radical rolul Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), atribuindu-i noi competențe-cheie în domeniul siguranței rutiere. Agenția va deveni autoritatea centrală responsabilă de inspecțiile periodice ale infrastructurii rutiere, auditul siguranței drumurilor și analiza accidentelor. Proiectul, care modifică Legea drumurilor, Legea privind siguranța traficului rutier și Codul transporturilor rutiere, poziționează ANTA ca actor principal în prevenirea accidentelor mortale și în monitorizarea tronsoanelor de risc.

Printre atribuțiile asumate de ANTA se numără efectuarea obligatorie a inspecțiilor de siguranță la fiecare 5 ani pe toate drumurile naționale și regionale, elaborarea de rapoarte tehnice după fiecare accident grav, gestionarea registrului național al auditorilor rutieri și coordonarea politicilor publice în calitate de secretariat permanent al Consiliului Național pentru Securitatea Circulației Rutiere. În plus, instituția va colabora cu Ministerul Infrastructurii și va participa la grupurile de lucru europene pentru armonizarea standardelor tehnice.

Reforma vine cu o reorganizare internă a ANTA. Vor fi create două structuri specializate – o direcție tehnică și o secție de coordonare – cu un total de 10 angajați noi. Bugetul suplimentar pentru salarizarea acestora este estimat la circa 1,5 milioane lei anual, iar efectivul-limită al agenției va fi majorat de la 109 la 113 angajați. Legea prevede că, dacă aceste măsuri vor reuși să prevină măcar un singur deces anual, economia socială ar depăși de cinci ori costurile administrative asumate.

În 2024, în Republica Moldova s-au produs peste 2.000 de accidente rutiere, soldate cu 209 decese. Statistica alarmantă a fost una dintre principalele motivații pentru extinderea mandatului ANTA. Autoritățile mizează că această reformă va contribui la reducerea numărului de victime. Noile prevederi vor intra în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial, iar Registrul național al drumurilor va deveni obligatoriu începând cu ianuarie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#anta drumuri #inspectii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maratonul scumpirii carburanților, început în luna martie, are și un beneficiar despre care se vorbește mai puțin: bugetul public național. Economistul Veaceslav Ioniță estimează că, în perioada martie–septembrie, creșterea prețurilor la benzină și motorină generează peste un miliard de lei TVA suplimentar față de nivelul de impozitare pe litru de la începutul anului.
Potrivit calculelor economistului, suma estimată pentru întreaga perioadă ajunge la aproximativ 1,026 miliarde de lei. Cea mai mare parte provine din motorină, care generează aproape 86% din total, pe fondul unui consum mult mai mare și al unei creșteri mai accentuate a componentei fiscale pe litru.

Ioniță arată că mecanismul este simplu: acciza este stabilită pe unitatea de cantitate, în timp ce TVA depinde de prețul produsului. Astfel, chiar dacă cota TVA nu se modifică, suma achitată de consumator crește odată cu scumpirea carburantului.

La începutul anului, un litru de benzină costa aproximativ 22 de lei, iar acum prețul a trecut de 34 de lei. În cazul motorinei, prețul a urcat de la circa 19 lei la aproape 37 de lei pe litru, ceea ce înseamnă o scumpire aproape dublă.

Economistul estimează că, la începutul anului, accizele și TVA însumau aproximativ 11 lei pentru fiecare litru de benzină. La un rezervor de 50 de litri, componenta fiscală era de circa 550 de lei. În septembrie, taxele incluse într-un litru ajung la aproximativ 12,70 lei, iar pentru același plin de 50 de litri consumatorul achită circa 635 de lei sub formă de taxe. Diferența este de aproximativ 85–87 de lei.

La motorină, presiunea fiscală suplimentară este și mai mare. Dacă în ianuarie–februarie accizele și TVA reprezentau aproximativ 6,60 lei pe litru, în septembrie suma ajunge la circa 9,20 lei. Diferența de 2,56 lei pe litru înseamnă aproape 128 de lei în plus la un rezervor de 50 de litri.

Pentru calculul impactului la nivel național, Ioniță pornește de la un consum mediu lunar estimat la aproximativ 73 de milioane de litri de motorină și 18 milioane de litri de benzină. Potrivit acestuia, chiar și un singur leu suplimentar de impozit pe litru se transformă în zeci de milioane de lei în fiecare lună.

În septembrie, potrivit estimării economistului, TVA suplimentar generat de scumpirea carburanților ajunge la aproximativ 218 milioane de lei într-o singură lună, cel mai ridicat nivel din perioada analizată.

Ioniță atrage atenția că presiunea este resimțită în special de consumatorii de motorină, printre care agricultorii și transportatorii. În agricultură, impactul este deosebit de puternic, deoarece motorina este indispensabilă lucrărilor din câmp și trebuie procurată indiferent de nivelul prețului.

Economistul precizează însă că estimarea nu reprezintă o constatare a depășirii planului de încasări bugetare. Încasările nete depind inclusiv de deducerile de TVA, de consumul efectiv, iar pentru septembrie este folosită o estimare pentru întreaga lună.