Un multimilionar moldovean se pregătește să pună mâna pe o uzină strategică rusă, cu ajutorul Fiscului

Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova a blocat activele deținute de corporația rusă ODK la uzina Topaz din Chișinău, inclusiv pachetul majoritar de 97,72% din capitalul întreprinderii, controlat prin persoane interpuse. Măsura vizează și participațiile minoritare ale altor acționari, între care se regăsește și un om de afaceri moldovean, implicat în încercarea de a prelua conducerea uzinei, scrie RISEMoldova .

Decizia autorităților intervine în contextul unei lupte acerbe pentru controlul Topaz, documentată anterior de RISE Moldova, care a arătat că întreprinderea – parte a unui conglomerat din industria militară rusă supus sancțiunilor internaționale – a devenit ținta unor rețele de influență locale, inclusiv oameni de afaceri cu legături în zona transnistreană și foști oficiali din structuri separatiste.

Topaz administrează un teren de peste 3,5 hectare într-o zonă strategică a capitalei, evaluat la circa 145 de milioane de lei. În ultimii ani, ODK a organizat la Moscova mai multe licitații pentru vânzarea pachetului majoritar, însă tranzacțiile nu au fost recunoscute oficial la Chișinău. Ultimul câștigător anunțat de presa rusă ar fi fost Yuksel Maxim Onur, însă datele din registrele moldovenești arătau că ODK continua să figureze ca deținător al companiei.

Autoritățile moldovene au suspendat dreptul de vot al ODK în cadrul Topaz și au blocat orice tentativă de schimbare a conducerii. Agenția Servicii Publice a refuzat înregistrarea noilor administratori, invocând lipsa avizului Consiliului pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională – un document esențial pentru companiile considerate de interes strategic.

Pe acest fundal, acționarii minoritari, care dețin doar 2,28% din întreprindere, încearcă să preia conducerea uzinei, profitând de vidul de putere creat de blocarea acționarului rus. Printre aceștia se numără și un cunoscut om de afaceri moldovean, care ar putea deveni beneficiarul indirect al controlului asupra unui activ industrial strategic din capitală. Este vorba de milionarul Mircea Baciu, care gestionează rețeaua de magzine de electrocasnice, Bomba. În februarie 2024, TOPAZ a intrat oficial în procedura de insolvabilitate, după ce compania CPD-Industrial Grup SRL, deținută de Olga Baciu, sora milionarului Mircea Baciu, care deține rețeaua de magazine Bomba, a solicitat acest lucru. CPD-Industrial Grup SRL închiriază spații comerciale de la TOPAZ și este considerată un principal pretendent pentru terenul pe care se află uzina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#linic #topaz #uzina #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a exportat 17700 de tone de struguri de masă din recolta anului 2026, în valoare de 13,85 milioane de euro, în perioada 1 august – 20 octombrie. Marfa a ajuns în 24 de țări, însă diferențele dintre prețurile obținute pe piețele externe sunt considerabile. În timp ce un kilogram de struguri moldovenești a fost vândut în Spania cu o medie de 1,44 euro, în Federația Rusă prețul a fost de numai 0,45 euro, de peste trei ori mai mic.

Potrivit datelor publicate de Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova, cel mai mare cumpărător a fost România, unde au ajuns 5300 de tone, echivalentul a aproximativ 30% din cantitatea totală exportată. Pe locul secund se situează Polonia, cu 3800 de tone, urmată de Federația Rusă, cu 2800 de tone, și Ucraina, cu 2100 de tone.

Împreună, aceste patru piețe au absorbit aproximativ 79% din exporturile de struguri ale Republicii Moldova în perioada analizată.

Prețul mediu de export a constituit 0,78 euro pentru un kilogram, echivalentul a aproximativ 15 lei. Cele mai avantajoase piețe din punctul de vedere al prețului mediu au fost Spania, cu 1,44 euro/kg, Slovacia, cu 1,30 euro/kg, și Franța, cu 1,16 euro/kg.

La polul opus se află Federația Rusă, unde strugurii moldovenești au fost comercializați cu o medie de 0,45 euro/kg, și Ucraina, cu 0,53 euro/kg. Astfel, prețul obținut în Spania a fost de 3,2 ori mai mare decât cel înregistrat pe piața rusă, iar în Franța de aproape 2,6 ori mai mare.

Diferențele reflectă valorile medii de export raportate pe fiecare piață și nu înseamnă neapărat că produse identice, de aceeași calitate și în aceleași condiții comerciale, au fost vândute la aceste prețuri.

Pentru comparație, în anul precedent, până la 20 noiembrie, Republica Moldova exportase peste 30.000 de tone de struguri, în valoare de peste 29 de milioane de euro. Datele nu indică însă, deocamdată, o scădere anuală comparabilă, întrucât acoperă intervale și etape diferite ale sezonului.

În pofida dificultăților din acest an, reprezentanții asociației rămân optimiști. Aceștia estimează că volumul total al exporturilor de struguri realizate în 2026 nu va fi inferior celui de anul trecut.

Prognoza ia în calcul aproximativ 20000 de tone de struguri din recolta anului 2025, exportate în primele luni ale acestui an, precum și decalarea sezonului de recoltare din toamna curentă.

Un detaliu suplimentar confirmat în datele publicate pe 22 octombrie este că Polonia a plătit în medie 1,01 euro/kg, iar România 0,82 euro/kg. Totodată, exporturile totale din anul calendaristic 2025 au depășit 55.000 de tone, potrivit declarațiilor lui Gheorghe Gaberi. Aceste informații întăresc unghiul privind diferențele de preț și perspectivele exporturilor din 2026.