Statul mai dă o șansă. Termenul de privatizare, împins până în 2029

Termenul de privatizare a locuințelor acordate de stat va fi estins până în anul 2029, potrivit unui proiect de lege votat de deputați în prima lectură.

Astfel, potrivit documentului, termenul actual stabilit pentru 31 mai 2026 va fi extins până la 31 mai 2029, pentru a permite finalizarea procesului de privatizare de către cetățenii care nu au reușit să își exercite acest drept.

Autorii proiectului motivează decizia prin faptul că numeroși locatari nu au reușit să privatizeze locuințele din diverse motive, inclusiv lipsa resurselor financiare, acte de identitate expirate sau plecarea peste hotare. De asemenea, în unele cazuri, familiile nu au ajuns la un acord comun pentru inițierea procedurilor.

Datele oficiale arată că, în perioada 2021–2025, au fost privatizate 1.231 de locuințe, în timp ce alte 2.651 rămân eligibile pentru acest proces. În acest context, autoritățile consideră că perioada suplimentară de trei ani este suficientă pentru finalizarea privatizării.

După expirarea noului termen, locuințele care nu vor fi privatizate vor primi statut de locuințe sociale și vor fi gestionate de autoritățile publice locale.

Proiectul introduce și măsuri de siguranță, interzicând utilizarea și depozitarea buteliilor de gaze comprimate sau lichefiate în interiorul blocurilor locative. Autoritățile avertizează că acestea prezintă un risc major de explozii și incendii, amintind inclusiv tragedia din 2018, când o deflagrație într-un bloc din Chișinău a provocat moartea a patru persoane și distrugerea mai multor apartamente.

#imobil #privatizare #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.