Record în 2025: tratamentul unui pacient a costat 440 000 de lei din bugetul medical

09 Apr. 2026, 12:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Apr. 2026, 12:04 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 8,5 miliarde de lei din fondurile de asigurare medicală obligatorie au fost direcționate în 2025 către spitale, unde au fost tratate mai mult de 600 000 de cazuri. Suma reprezintă mai mult de jumătate din banii acumulați în sistem și reflectă rolul central al spitalelor în îngrijirea pacienților.

Cei mai mulți dintre pacienți au ajuns în stare acută — aproximativ 532 000 de cazuri, adică 88,3% din total, în timp ce peste 71 000 au fost cazuri cronice. Presiunea pe sistem este evidentă și din faptul că mai mult de 340 000 de internări s-au făcut de urgență, restul fiind planificate, în baza trimiterilor medicale.

În spitale au fost realizate intervenții complexe, de la chirurgie cardiovasculară și transplanturi, până la proceduri frecvente precum operațiile de cataractă sau protezarea articulațiilor. Doar în cazul cataractei au fost efectuate peste 14 200 de intervenții, cu peste 2 000 mai multe decât în anul precedent, pentru care s-au cheltuit peste 164 de milioane de lei.

Cel mai costisitor caz tratat a fost un implant cohlear, în valoare de 440 000 de lei — o intervenție care poate reda auzul și o viață normală pacientului.

Sistemul a acoperit și tratamente de durată. Aproximativ 21 000 de ședințe de radioterapie pentru pacienții oncologici au fost finanțate cu circa 15 milioane de lei, iar peste 6 000 de ședințe de dializă au costat mai mult de 12 milioane de lei. În același timp, tratamentul tuberculozei a însemnat circa 112 000 de zile de spitalizare, în valoare de peste 141 de milioane de lei.

Serviciile medicale spitalicești au fost oferite prin 76 de instituții contractate: spitale republicane, municipale, raionale, departamentale și private.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

19 Apr. 2026, 13:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Apr. 2026, 13:59 // Actual //  Ursu Victor

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă  o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!