Statul mizează pe investiții mari: praguri de 10 milioane euro și 25 milioane euro pentru facilități

Investițiile strategice, cu o valoare de cel puțin 10 milioane de euro, vor beneficia de un regim special de sprijin în Republica Moldova, potrivit proiectului noii Legi cu privire la investiții, examinat în cadrul ședinței secretarilor generali de stat. Documentul, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, este parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană și vizează stimularea investițiilor private în sectoare cu potențial înalt de creștere și inovare.

Conform proiectului, investițiile de minimum 10 milioane de euro vor fi calificate drept investiții strategice și vor beneficia în primul rând de facilități administrative, precum proceduri simplificate, termene clare de autorizare și asistență prin mecanismul de tip „ghișeu unic”, gestionat de Agenția de Investiții din Moldova.

În același timp, proiectul stabilește praguri distincte pentru facilitățile suplimentare acordate de stat. Astfel, facilitățile funciare sunt prevăzute doar pentru investițiile cu o valoare de cel puțin 25 de milioane de euro și pot include transmiterea terenurilor din proprietatea publică în comodat sau în superficie, fără plata chiriei sau redevenței anuale, pe o perioadă de până la 49 de ani, precum și anumite scutiri sau amânări de la plata taxelor locale, cu acordul autorităților administrației publice locale.

Pentru investițiile care depășesc pragul de 50 de milioane de euro, Guvernul va putea încheia acorduri speciale de investiții, menite să reducă riscurile și să ofere un cadru clar de sprijin pentru implementarea proiectelor. Legea va reglementa investițiile realizate de persoane fizice și juridice, rezidente sau nerezidente, cu domiciliul sau sediul permanent în Republica Moldova sau în afara țării, fără a se aplica investițiilor publice sau celor realizate de organizații necomerciale în scopuri sociale, educaționale, filantropice, științifice sau religioase.

Un capitol distinct este dedicat investitorilor străini, care vor avea dreptul să transfere liber, în valută liber convertibilă, profiturile și alte venituri obținute din activitatea investițională, cu condiția achitării obligațiilor fiscale față de stat, și să dobândească dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile din Republica Moldova, cu excepția terenurilor agricole și a celor din fondul silvic.

Autoritățile estimează că noul cadru legal va contribui la crearea unui mediu investițional mai predictibil și mai atractiv pentru investițiile mari, capabile să accelereze modernizarea economiei și apropierea Republica Moldova de standardele Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#investitii strategice #Investiții #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.