Ștefan Gligor, declarație tranșantă despre licitația de la Aeroport: O chestie care devine suicidală pentru guvernare

Licitația spațiilor comerciale de la aeroport a devenit o parodie, o chestiune nocivă, care devine suicidală pentru actuala guvernare, consideră liderul Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, În opinia politicianului, nu e mare știință să dai în chirie niște spații și să le administrezi, iar la mijloc ar fi vorba despre un interes ascuns.

„Este un subiect toxic, care generează dezbateri despre eventuale scheme de corupție, alimentează reputația și discuțiile în jurul lui Andrei Spînu ca ministru al Infrastructurii. Este o chestie nocivă, care devine suicidală pentru actuala guvernare. Această licitație trebuie anulată. Nu e mare știință să dai în chirie niște spații și să le administrezi.

Tot mai mult ne face să bănuim de această încăpățânare de a da aceste spații în chirie că există un interes ascuns și că cele mai interesante active din componența întreprinderii respective se doresc a fi detașate și date cuiva pe mâna a treia, în loc statul să beneficieze de aceste venituri. În această situație, această licitație trebuia demult să fie anulată și să implementeze o reorganizare a modului în care este organizat aeroportul”, a declarat Ștefan Gligor, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Gligor a mai punctat că, după revenirea aeroportului în gestiunea statului, se atestă o înrăutățire a activității gării aeriene.

„Din momentul în care s-a preluat aeroportul de la Șor, noi vedem, de fapt, o înrăutățire a activității acestei instituții. Avem sute și mii de plângeri de la cetățeni care sunt nevoiți să stea afară în soare și în ploaie, pentru că în premieră, ca și cum pentru securitatea lor, acești oameni sunt ținuți afară. Aceste lucruri nu dau bine. Și este vorba despre zeci de mii de cetățeni care beneficiază de serviciile aeroportului.

Chiar și din punct de vedere cinic, politic, electoral, dacă vreți, e o chestie absolut dubioasă. Eu nu înțeleg de ce guvernarea face acest lucru. Este o antireclamă activă. O campanie electorală anti-PAS extrem de activă și insistentă – acest exemplu de administrare a aeroportului și a acestei licitații, care a devenit o parodie”, a mai spus liderul Partidului Schimbării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.