SUA au impus în cele din urmă sancțiuni împotriva presupusei amante a lui Vladimir Putin, Alina Kabaeva

O nouă rundă de sancțiuni anunțată de Statele Unite a vizat-o în cele din urmă și pe Alina Kabaeva, presupusa amantă a președintelui rus Vladimir Putin, anunță Reuters și Associated Press.

Trezoreria americană a anunțat marți că a înghețat viza Alinei Kabaeva, o fostă gimnastică olimpică rusă, și a impus alte sancțiuni legate de activele acesteia.

Oficialii de la Washington au justificat mutarea prin faptul că ea este directoarea unei companii mass-media care promovează „operațiunea militară specială” declanșată de Vladimir Putin pe 24 februarie.

Mai mulți critici ai Kremlinului, inclusiv disidentul Alexei Navalnîi au cerut statelor occidentale să impună sancțiuni împotriva lui Kabaeva, afirmând că ea este cea care îi administrează de facto averea din străinătate a președintelui rus.

SUA a impus marți sancțiuni și împotriva lui Andrei Grigorievici Guriev, un oligarh care deține moșia Witanhurst care, cu un conac de 25 de dormitoare, este a doua cea mai mare proprietate imobiliară din Londra, după Palatul Buckingham. Fiul său a fost de asemenea sancționat de Trezoreria americană.

The Wall Street Journal scria la sfârșitul lunii aprilie că administrația președintelui Joe Biden a decis în ultima clipă să nu o sancționeze pe amanta lui Vladimir Putin, temându-se că liderul de la Kremlin ar percepe măsura drept un atac personal la adresa sa.

Kabaeva, fostă campioană olimpică la gimnastică ritmică și cunoscută în acest sport pentru flexibilitatea ei extremă și pentru un scandal internațional de dopaj, ar juca un rol important în ascunderea averii personale a lui Putin în străinătate, astfel că ea rămâne o potențială țintă a sancțiunilor, conform oficialilor americani.

Kabaeva și familia ei s-ar fi îmbogățit prin conexiuni cu oameni din cercul apropiat al lui Putin, potrivit oficialilor americani. O evaluare clasificată a serviciilor secrete din SUA făcută în timpul investigației asupra presupusei intervenții ruse în alegerile din SUA din 2016 o numește pe Kabaeva drept beneficiară a averii lui Putin, potrivit unui oficial american familiarizat cu raportul.
Kabaeva a fost o membră pro-Kremlin a parlamentului timp de opt ani după care în 2014 a fost numită la conducerea grupului de stat National Media unde încasează un salariu anual de 10 milioane de dolari.

#sanctiuni #amanta #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”