SUA au impus în cele din urmă sancțiuni împotriva presupusei amante a lui Vladimir Putin, Alina Kabaeva

03 Aug. 2022, 05:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Aug. 2022, 05:42 // Actual //  bani.md

O nouă rundă de sancțiuni anunțată de Statele Unite a vizat-o în cele din urmă și pe Alina Kabaeva, presupusa amantă a președintelui rus Vladimir Putin, anunță Reuters și Associated Press.

Trezoreria americană a anunțat marți că a înghețat viza Alinei Kabaeva, o fostă gimnastică olimpică rusă, și a impus alte sancțiuni legate de activele acesteia.

Oficialii de la Washington au justificat mutarea prin faptul că ea este directoarea unei companii mass-media care promovează „operațiunea militară specială” declanșată de Vladimir Putin pe 24 februarie.

Mai mulți critici ai Kremlinului, inclusiv disidentul Alexei Navalnîi au cerut statelor occidentale să impună sancțiuni împotriva lui Kabaeva, afirmând că ea este cea care îi administrează de facto averea din străinătate a președintelui rus.

SUA a impus marți sancțiuni și împotriva lui Andrei Grigorievici Guriev, un oligarh care deține moșia Witanhurst care, cu un conac de 25 de dormitoare, este a doua cea mai mare proprietate imobiliară din Londra, după Palatul Buckingham. Fiul său a fost de asemenea sancționat de Trezoreria americană.

The Wall Street Journal scria la sfârșitul lunii aprilie că administrația președintelui Joe Biden a decis în ultima clipă să nu o sancționeze pe amanta lui Vladimir Putin, temându-se că liderul de la Kremlin ar percepe măsura drept un atac personal la adresa sa.

Kabaeva, fostă campioană olimpică la gimnastică ritmică și cunoscută în acest sport pentru flexibilitatea ei extremă și pentru un scandal internațional de dopaj, ar juca un rol important în ascunderea averii personale a lui Putin în străinătate, astfel că ea rămâne o potențială țintă a sancțiunilor, conform oficialilor americani.

Kabaeva și familia ei s-ar fi îmbogățit prin conexiuni cu oameni din cercul apropiat al lui Putin, potrivit oficialilor americani. O evaluare clasificată a serviciilor secrete din SUA făcută în timpul investigației asupra presupusei intervenții ruse în alegerile din SUA din 2016 o numește pe Kabaeva drept beneficiară a averii lui Putin, potrivit unui oficial american familiarizat cu raportul.
Kabaeva a fost o membră pro-Kremlin a parlamentului timp de opt ani după care în 2014 a fost numită la conducerea grupului de stat National Media unde încasează un salariu anual de 10 milioane de dolari.

Realitatea Live

14 Ian. 2026, 16:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Ian. 2026, 16:37 // Actual //  Ursu Victor

Tot mai multe țări din lume revin la stocarea alimentelor de bază, după decenii în care guvernele au renunțat la rezervele strategice și s-au bazat aproape exclusiv pe comerțul global. O analiză a Financial Times arată că state din Europa până în Asia își reconstruiesc rezervele de urgență de orez, grâu și alte produse esențiale, ca măsură de protecție împotriva instabilității mondiale.

De la Suedia și Norvegia până la India și Indonezia, guvernele au început să își refacă stocurile, temându-se de șocuri geopolitice, blocaje comerciale și crize climatice.

„După sfârșitul Războiului Rece, am fost aproape singurii care au păstrat aceste rezerve… pentru că nu știi niciodată ce se poate întâmpla”, a declarat Miika Ilomäki, specialist-șef în pregătirea pentru situații de urgență din cadrul Agenției Naționale de Aprovizionare a Finlandei. Potrivit acestuia, Norvegia și Suedia au început acum să urmeze exemplul Finlandei.

Relansarea politicii de stocare a alimentelor reflectă un cumul de șocuri globale: pandemia, războiul din Ucraina, conflictele recente din Gaza, Venezuela și Iran, dar și instabilitatea climatică și transformarea comerțului internațional într-o armă geopolitică.

Tot mai multe guverne consideră că, în condiții de criză, piețele nu mai pot fi considerate de încredere, iar alimentele trebuie tratate, la fel ca energia, drept active strategice.

În același timp, economiștii și oficialii din domeniul comerțului avertizează că acumularea simultană de rezerve de către mai multe țări poate avea efecte inverse: reducerea ofertei pe piața mondială, creșterea prețurilor și lovirea celor mai săraci importatori de alimente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!