SUA au impus în cele din urmă sancțiuni împotriva presupusei amante a lui Vladimir Putin, Alina Kabaeva

03 Aug. 2022, 05:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Aug. 2022, 05:42 // Actual //  bani.md

O nouă rundă de sancțiuni anunțată de Statele Unite a vizat-o în cele din urmă și pe Alina Kabaeva, presupusa amantă a președintelui rus Vladimir Putin, anunță Reuters și Associated Press.

Trezoreria americană a anunțat marți că a înghețat viza Alinei Kabaeva, o fostă gimnastică olimpică rusă, și a impus alte sancțiuni legate de activele acesteia.

Oficialii de la Washington au justificat mutarea prin faptul că ea este directoarea unei companii mass-media care promovează „operațiunea militară specială” declanșată de Vladimir Putin pe 24 februarie.

Mai mulți critici ai Kremlinului, inclusiv disidentul Alexei Navalnîi au cerut statelor occidentale să impună sancțiuni împotriva lui Kabaeva, afirmând că ea este cea care îi administrează de facto averea din străinătate a președintelui rus.

SUA a impus marți sancțiuni și împotriva lui Andrei Grigorievici Guriev, un oligarh care deține moșia Witanhurst care, cu un conac de 25 de dormitoare, este a doua cea mai mare proprietate imobiliară din Londra, după Palatul Buckingham. Fiul său a fost de asemenea sancționat de Trezoreria americană.

The Wall Street Journal scria la sfârșitul lunii aprilie că administrația președintelui Joe Biden a decis în ultima clipă să nu o sancționeze pe amanta lui Vladimir Putin, temându-se că liderul de la Kremlin ar percepe măsura drept un atac personal la adresa sa.

Kabaeva, fostă campioană olimpică la gimnastică ritmică și cunoscută în acest sport pentru flexibilitatea ei extremă și pentru un scandal internațional de dopaj, ar juca un rol important în ascunderea averii personale a lui Putin în străinătate, astfel că ea rămâne o potențială țintă a sancțiunilor, conform oficialilor americani.

Kabaeva și familia ei s-ar fi îmbogățit prin conexiuni cu oameni din cercul apropiat al lui Putin, potrivit oficialilor americani. O evaluare clasificată a serviciilor secrete din SUA făcută în timpul investigației asupra presupusei intervenții ruse în alegerile din SUA din 2016 o numește pe Kabaeva drept beneficiară a averii lui Putin, potrivit unui oficial american familiarizat cu raportul.
Kabaeva a fost o membră pro-Kremlin a parlamentului timp de opt ani după care în 2014 a fost numită la conducerea grupului de stat National Media unde încasează un salariu anual de 10 milioane de dolari.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!