SUA au impus în cele din urmă sancțiuni împotriva presupusei amante a lui Vladimir Putin, Alina Kabaeva

O nouă rundă de sancțiuni anunțată de Statele Unite a vizat-o în cele din urmă și pe Alina Kabaeva, presupusa amantă a președintelui rus Vladimir Putin, anunță Reuters și Associated Press.

Trezoreria americană a anunțat marți că a înghețat viza Alinei Kabaeva, o fostă gimnastică olimpică rusă, și a impus alte sancțiuni legate de activele acesteia.

Oficialii de la Washington au justificat mutarea prin faptul că ea este directoarea unei companii mass-media care promovează „operațiunea militară specială” declanșată de Vladimir Putin pe 24 februarie.

Mai mulți critici ai Kremlinului, inclusiv disidentul Alexei Navalnîi au cerut statelor occidentale să impună sancțiuni împotriva lui Kabaeva, afirmând că ea este cea care îi administrează de facto averea din străinătate a președintelui rus.

SUA a impus marți sancțiuni și împotriva lui Andrei Grigorievici Guriev, un oligarh care deține moșia Witanhurst care, cu un conac de 25 de dormitoare, este a doua cea mai mare proprietate imobiliară din Londra, după Palatul Buckingham. Fiul său a fost de asemenea sancționat de Trezoreria americană.

The Wall Street Journal scria la sfârșitul lunii aprilie că administrația președintelui Joe Biden a decis în ultima clipă să nu o sancționeze pe amanta lui Vladimir Putin, temându-se că liderul de la Kremlin ar percepe măsura drept un atac personal la adresa sa.

Kabaeva, fostă campioană olimpică la gimnastică ritmică și cunoscută în acest sport pentru flexibilitatea ei extremă și pentru un scandal internațional de dopaj, ar juca un rol important în ascunderea averii personale a lui Putin în străinătate, astfel că ea rămâne o potențială țintă a sancțiunilor, conform oficialilor americani.

Kabaeva și familia ei s-ar fi îmbogățit prin conexiuni cu oameni din cercul apropiat al lui Putin, potrivit oficialilor americani. O evaluare clasificată a serviciilor secrete din SUA făcută în timpul investigației asupra presupusei intervenții ruse în alegerile din SUA din 2016 o numește pe Kabaeva drept beneficiară a averii lui Putin, potrivit unui oficial american familiarizat cu raportul.
Kabaeva a fost o membră pro-Kremlin a parlamentului timp de opt ani după care în 2014 a fost numită la conducerea grupului de stat National Media unde încasează un salariu anual de 10 milioane de dolari.

#sanctiuni #amanta #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 11,6 miliarde de dolari SUA la finele trimestrului III 2025 și a înregistrat o majorare de 12,4% față de începutul anului, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei în raportul privind Balanța de plăți

Majorarea, echivalentă cu 1,28 miliarde USD, a fost determinată atât de creșterea datoriei externe private, cu 725,6 milioane USD, cât și de avansul datoriei externe publice, cu 552,8 milioane USD. În consecință, raportul dintre datoria externă și Produsul Intern Brut s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale, până la 58,9% din PIB.

Potrivit BNM, datoria externă pe termen lung continuă să dețină cea mai mare pondere în total, respectiv 73,9%, chiar dacă aceasta a crescut într-un ritm mai lent, de 9,6%, comparativ cu finele anului 2024. În același timp, datoria externă pe termen scurt a înregistrat un avans mult mai rapid, de 21,1%, ajungând să reprezinte 26,1% din totalul datoriei externe brute

La nivel structural, datoria externă publică a atins 4,87 miliarde USD, ceea ce reprezintă 42% din totalul datoriei externe, în ușoară creștere față de sfârșitul anului trecut. Aproape întreaga datorie publică externă este pe termen lung și constă, în principal, din împrumuturi și alocări de Drepturi Speciale de Tragere.

În pofida creșterii accelerate a datoriei, BNM subliniază că finanțarea externă rămâne relativ avantajoasă, costurile fiind menținute la niveluri reduse. Rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST a coborât la 0,5%, un nivel considerat istoric scăzut.

Totodată, datele arată o diminuare de aproape trei ori a ratei de reînnoire a finanțării, ceea ce indică o reducere a atragerii de noi împrumuturi și o creștere a efortului de deservire a datoriei existente. În acest context, scadența medie implicită a datoriei externe pe termen lung a fost estimată la 7,3 ani, în ipoteza menținerii nivelului actual al rambursărilor.

Principalii creditori externi ai statului rămân Fondul Monetar Internațional și Grupul Băncii Mondiale, urmați de Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții și BERD, ceea ce confirmă dependența finanțării publice de instituțiile financiare internaționale.