SUA își taie deficitul, iar Moldova îl umflă. 30% din PIB, o bombă economică

În timp ce Republica Moldova se confruntă cu un deficit al balanței comerciale care a depășit 30% din PIB, Statele Unite ale Americii au reușit în 2025 una dintre cele mai spectaculoase corecții comerciale din ultimele decenii. Analiza economistului Veaceslav Ioniță arată un contrast dur între direcția marilor economii și vulnerabilitățile tot mai profunde ale economiei moldovenești.

Potrivit datelor analizate, în ultimii ani deficitul comercial trimestrial al SUA oscila între 200 și 280 de miliarde de dolari. Însă în trimestrul IV al anului 2025, acesta a coborât brusc la aproximativ 70 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o reducere de aproape patru ori într-un singur trimestru.

La nivel anual, Statele Unite au încheiat anul 2025 cu un deficit comercial de circa 680 de miliarde de dolari. Deși valoarea absolută rămâne mare, raportarea la produsul intern brut schimbă radical perspectiva. Dacă în perioada 2020–2022 deficitul comercial american era situat la 3,5–3,7% din PIB, în 2025 acesta a fost redus la aproximativ 2,2% din PIB. Este cel mai scăzut nivel din ultimii aproape 30 de ani, comparabil doar cu anul 1997, înainte de accelerarea globalizării și a externalizării masive a producției.

„Deficitul comercial al SUA nu a dispărut, dar a devenit gestionabil. Pentru o economie de talia Statelor Unite, 2,2% din PIB nu mai reprezintă o vulnerabilitate strategică, ci un dezechilibru controlat”, subliniază Veaceslav Ioniță. Potrivit economistului, această evoluție marchează o schimbare clară de paradigmă: deficitul comercial nu mai este tratat ca un cost inevitabil al globalizării, ci ca o problemă economică și geopolitică ce trebuie corectată.

Această schimbare are implicații globale. Marile economii transmit semnalul că reducerea deficitelor comerciale devine un obiectiv strategic. Franța a început deja să se adapteze, Germania urmează, iar alte state mari vor intra în aceeași logică, ceea ce va declanșa o competiție dură pentru echilibrarea comerțului extern.

În acest context, comparația cu Republica Moldova este, potrivit analizei, una „care doare”. În 2025, deficitul balanței comerciale a Moldovei a depășit 30% din PIB. Chiar dacă economiile mici tind să aibă deficite mai mari, un asemenea nivel nu mai poate fi calificat drept un simplu dezechilibru structural, ci reprezintă o vulnerabilitate majoră. Raportat la dimensiunea economiei, Moldova funcționează cu un deficit de aproape 15 ori mai mare decât cel considerat o realizare istorică pentru SUA.

Veaceslav Ioniță subliniază că Moldova nu dispune de instrumentele Statelor Unite – nu are o monedă de rezervă globală, o piață internă uriașă sau capacitatea de a influența regulile comerțului mondial. „Însă lecția americană nu este despre instrumente, ci despre direcție”, notează economistul.

Într-o lume în care marile economii își reduc agresiv deficitele comerciale, Republica Moldova riscă să rămână extrem de expusă riscurilor valutare, financiare și sociale. Concluzia analizei este tranșantă: reducerea deficitului balanței comerciale trebuie să devină un obiectiv economic strategic pentru Moldova, nu din motive ideologice, ci din rațiuni de supraviețuire economică într-un mediu global tot mai dur și competitiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#comert #deficit #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maratonul scumpirii carburanților, început în luna martie, are și un beneficiar despre care se vorbește mai puțin: bugetul public național. Economistul Veaceslav Ioniță estimează că, în perioada martie–septembrie, creșterea prețurilor la benzină și motorină generează peste un miliard de lei TVA suplimentar față de nivelul de impozitare pe litru de la începutul anului.
Potrivit calculelor economistului, suma estimată pentru întreaga perioadă ajunge la aproximativ 1,026 miliarde de lei. Cea mai mare parte provine din motorină, care generează aproape 86% din total, pe fondul unui consum mult mai mare și al unei creșteri mai accentuate a componentei fiscale pe litru.

Ioniță arată că mecanismul este simplu: acciza este stabilită pe unitatea de cantitate, în timp ce TVA depinde de prețul produsului. Astfel, chiar dacă cota TVA nu se modifică, suma achitată de consumator crește odată cu scumpirea carburantului.

La începutul anului, un litru de benzină costa aproximativ 22 de lei, iar acum prețul a trecut de 34 de lei. În cazul motorinei, prețul a urcat de la circa 19 lei la aproape 37 de lei pe litru, ceea ce înseamnă o scumpire aproape dublă.

Economistul estimează că, la începutul anului, accizele și TVA însumau aproximativ 11 lei pentru fiecare litru de benzină. La un rezervor de 50 de litri, componenta fiscală era de circa 550 de lei. În septembrie, taxele incluse într-un litru ajung la aproximativ 12,70 lei, iar pentru același plin de 50 de litri consumatorul achită circa 635 de lei sub formă de taxe. Diferența este de aproximativ 85–87 de lei.

La motorină, presiunea fiscală suplimentară este și mai mare. Dacă în ianuarie–februarie accizele și TVA reprezentau aproximativ 6,60 lei pe litru, în septembrie suma ajunge la circa 9,20 lei. Diferența de 2,56 lei pe litru înseamnă aproape 128 de lei în plus la un rezervor de 50 de litri.

Pentru calculul impactului la nivel național, Ioniță pornește de la un consum mediu lunar estimat la aproximativ 73 de milioane de litri de motorină și 18 milioane de litri de benzină. Potrivit acestuia, chiar și un singur leu suplimentar de impozit pe litru se transformă în zeci de milioane de lei în fiecare lună.

În septembrie, potrivit estimării economistului, TVA suplimentar generat de scumpirea carburanților ajunge la aproximativ 218 milioane de lei într-o singură lună, cel mai ridicat nivel din perioada analizată.

Ioniță atrage atenția că presiunea este resimțită în special de consumatorii de motorină, printre care agricultorii și transportatorii. În agricultură, impactul este deosebit de puternic, deoarece motorina este indispensabilă lucrărilor din câmp și trebuie procurată indiferent de nivelul prețului.

Economistul precizează însă că estimarea nu reprezintă o constatare a depășirii planului de încasări bugetare. Încasările nete depind inclusiv de deducerile de TVA, de consumul efectiv, iar pentru septembrie este folosită o estimare pentru întreaga lună.