Albania, racheta turismului mondial. Moldova, aruncată peste bord

26 Sept. 2026, 11:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2026, 11:33 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu mai figurează în ediția 2026 a Travel & Tourism Development Index (TTDI), clasamentul elaborat de World Economic Forum care evaluează condițiile pentru dezvoltarea sectorului turistic. În timp ce Chișinăul a ieșit din aria de evaluare, mai multe economii emergente înregistrează progrese, iar Albania conduce detașat clasamentul celor mai rapide îmbunătățiri.

Potrivit World Economic Forum, ediția din 2026 analizează 110 economii. Republica Moldova se numără printre cele nouă state și economii care erau incluse în ediția precedentă, din 2024, dar nu mai sunt acoperite de actualul raport. Din această categorie mai fac parte Barbados, Cambodgia, Iran, Liban, Muntenegru, Tadjikistan, Trinidad și Tobago și Venezuela.

Situația contrastează cu evoluția Albaniei, desemnată de WEF drept economia cu cea mai rapidă îmbunătățire a indicelui turistic în perioada 2024–2026. Scorul Albaniei a crescut cu 7%, fiind urmată de Vietnam, cu un avans de 6,3%, Laos – 6,1%, Qatar – 6%, Malaysia – 5,8% și Thailanda – 5,6%.

În clasamentul general, Japonia a devenit lider mondial în 2026, cu un scor de 5,27 puncte. Statele Unite ocupă poziția a doua, cu 5,23 puncte, iar Spania completează podiumul cu 5,22 puncte. Urmează Australia – 5,18, Franța – 5,17, Germania – 5,09, Regatul Unit – 5,08, China – 5,00, Elveția – 4,97 și Italia – 4,93.

WEF subliniază că indicele nu reprezintă un clasament simplu al celor mai vizitate țări și nu măsoară doar numărul turiștilor. TTDI evaluează ansamblul condițiilor care permit dezvoltarea durabilă și competitivă a turismului, inclusiv infrastructura de transport și turistică, conectivitatea, mediul de afaceri, siguranța, resursele naturale și culturale și sustenabilitatea sectorului.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.