FLYONE confirmă arbitrajul internațional împotriva Republicii Moldova

Asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Compania aeriană a confirmat informația pentru BANI.MD, pe fondul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea controlului asupra companiei.

„La această etapă putem confirma că asociații FLYONE au declanșat procedura de soluționare a diferendului investițional, contra autorităților Republicii Moldova, în cadrul unui arbitraj internațional”, se arată în răspunsul FLYONE pentru BANI.MD.

Potrivit informațiilor apărute anterior, pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA, iar procedura s-ar desfășura în Uniunea Europeană. FLYONE nu a confirmat însă valoarea pretențiilor și nici nu a oferit, deocamdată, detalii despre tribunalul arbitral sau temeiurile concrete ale cererii.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.

La mai puțin de o lună după decizia împotriva FLYONE, Parlamentul a intervenit asupra legislației. Un amendament al deputatului PAS Radu Marian, datat 17 iulie, a eliminat din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat.

Modificarea a fost atașată unui proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și reglementările din construcții. Proiectul a fost votat pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.

În argumentarea amendamentului, Marian menționa explicit necesitatea intervenției „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Noua formulare nu a înlocuit însă simplu vechea referință cu una la Legea nr. 249/2025. Din articol a fost eliminată trimiterea la o definiție legală concretă, iar formularea privind acțiunile care prezintă un „pericol deosebit pentru securitatea statului” a fost înlocuită cu una mai largă, referitoare la „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Ministerul Infrastructurii recunoscuse anterior că decizia în cazul FLYONE făcea trimitere la o lege abrogată, dar a susținut că fundamentarea rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.

Modificarea legislativă ulterioară nu stabilește însă în mod automat legalitatea deciziei din 22 iunie. Acest aspect urmează să fie tranșat în instanță în raport cu legislația aflată în vigoare la momentul emiterii actului.

Declanșarea procedurii de arbitraj internațional deschide acum un al doilea front în disputa dintre fondatorii FLYONE și statul Republica Moldova.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin a revenit puternic pe piață și a urcat vineri până la aproximativ 79.500 de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimele luni. Ulterior, criptomoneda s-a stabilizat în jurul valorii de 77 700 de dolari, ceea ce înseamnă un avans de peste 25% față de începutul săptămânii.

Creșterea vine după o perioadă îndelungată de slăbiciune. Timp de șase săptămâni, Bitcoin s-a tranzacționat într-un interval restrâns, între 62 000 și 66 000 de dolari, după ce pierduse mai mult de jumătate din valoarea record de aproximativ 126 000 de dolari atinsă în octombrie anul trecut. La începutul lunii iulie, moneda coborâse până în jurul valorii de 57 600 de dolari.

Unul dintre principalii factori care au alimentat revenirea este închiderea masivă a pozițiilor „short”, prin care traderii mizau pe scăderea Bitcoinului. Pe măsură ce prețul a început să crească, aceste poziții au fost închise rapid, ceea ce a amplificat și mai mult avansul. Potrivit datelor Coinglass, din 19 august au fost lichidate poziții short pe contractele futures perpetue Bitcoin în valoare de peste 2 miliarde de dolari.

Un impuls suplimentar a venit din Statele Unite. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a anunțat majorarea volumului de răscumpărare a obligațiunilor pe termen lung, măsură care a redus presiunea de pe piața obligațiunilor și a crescut apetitul investitorilor pentru active mai riscante, inclusiv criptomonede.

Sentimentul pozitiv a fost susținut și de apropierea administrației Trump de industria cripto. Președintele american s-a întâlnit cu reprezentanți ai unor companii importante din domeniu și a cerut Congresului să adopte Clarity Act, proiectul de lege care ar urma să stabilească un cadru mai clar pentru piața activelor digitale.

Pe piață au revenit și investitorii instituționali. Cele 13 ETF-uri americane spot pe Bitcoin au atras peste 1 miliard de dolari între 17 și 19 august, iar intrările din această săptămână ar putea fi cele mai mari din ianuarie.

În același timp, investitorii mari, cunoscuți drept „balene Bitcoin”, au cumpărat criptomonede în valoare de aproximativ 2,75 miliarde de dolari în ultimele 60 de zile, potrivit CryptoQuant.