Teheranul pune 45 de petroliere pe lista neagră și amenință cu confiscarea încărcăturilor

Iranul a inclus 45 de petroliere pe o listă neagră pentru presupuse încălcări ale regulilor de tranzitare a Strâmtorii Hormuz și avertizează că navele ar putea fi amendate, reținute, iar încărcăturile lor confiscate. Măsura amplifică tensiunile în jurul uneia dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.

Potrivit informațiilor publicate de X-Pass, noul organism creat de Iran pentru controlul traficului prin strâmtoare, sancțiunile ar putea fi aplicate inclusiv navelor care participă la transbordarea mărfurilor provenite de la vasele aflate pe lista neagră.

Decizia vine la doar câteva zile după ce Statele Unite au amenințat Iranul cu „sancțiuni severe”, iar Teheranul a răspuns avertizând asupra unor „consecințe serioase”.

Lista iraniană include petroliere de mari dimensiuni pentru transportul țițeiului, navelor pentru gaz natural lichefiat și gaz petrolier lichefiat, dar și vase care transportă produse petroliere.

Printre companiile ale căror nave sunt menționate se numără ADNOC Logistics and Shipping, Navig8 Tankers și compania saudită Bahri. Pe listă apar și nave operate de Klaveness Ship Management, Stolt Tankers și compania sud-coreeană Sinokor.

Iranul nu a oferit detalii complete privind regulile pe care navele respective le-ar fi încălcat. Anterior, Teheranul a susținut că armatorii trebuie să obțină autorizații pentru tranzitarea strâmtorii și să achite servicii de protecție și alte taxe.

Autoritățile iraniene avertizează că și vasele care vor participa la transferul încărcăturilor de pe navele sancționate riscă să fie incluse pe lista neagră.

Tensiunile din Hormuz au consecințe directe asupra pieței mondiale a energiei. Înainte de izbucnirea actualului conflict, statele din Golful Persic asigurau aproximativ 20% din livrările zilnice mondiale de țiței și gaze naturale lichefiate.

Statele Unite au încercat între timp să mențină circulația petrolierelor prin Strâmtoarea Hormuz și să permită alimentarea superpetrolierelor care așteaptă în larg, în încercarea de a recupera o parte din volumele de export afectate.

Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat că volumul mediu de petrol transportat zilnic prin strâmtoare depășește 8 milioane de barili.

„Nu vă îndoiți, datorită Marinei SUA, petrolul continuă să treacă prin Strâmtoarea Hormuz”, a afirmat oficialul american.

În paralel, Statele Unite au impus o blocadă navală împotriva vaselor asociate Iranului, ceea ce a accentuat confruntarea dintre Washington și Teheran în regiune.

Administrația iraniană responsabilă de strâmtoare le-a cerut armatorilor să verifice lista actualizată a navelor considerate neconforme. Companiile care vor să obțină eliminarea unei nave de pe listă trebuie să transmită autorităților maritime iraniene o solicitare însoțită de explicații.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrolier #sanctiuni #Iran

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit recent România la unii dintre principalii indicatori care arată dimensiunea sectorului bancar raportată la economie, susține guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu. Declarația a fost făcută în cadrul ZF Bankers Summit 2026.

Potrivit guvernatorului BNM, creditele acordate sectorului privat în Republica Moldova reprezintă în prezent aproape 30% din Produsul Intern Brut, iar activele bancare au ajuns la aproximativ 53% din PIB. Pentru comparație, în România ponderea activelor bancare este de circa 51% din PIB.

„Recent am depășit ușor indicatorii României. România și Republica Moldova sunt comparabile din perspectiva dimensiunii sectorului bancar, atât în ceea ce privește activele bancare, cât și creditele acordate sectorului privat raportate la PIB”, a declarat Anca Dragu.

Guvernatorul BNM a precizat însă că atât Republica Moldova, cât și România rămân mult sub media europeană în ceea ce privește gradul de intermediere financiară.

Anca Dragu a amintit că dezvoltarea sectorului bancar moldovenesc a pornit practic de la zero și a fost afectată puternic de criza bancară din 2014.

„În Republica Moldova a trebuit să o luăm de la zero. Din păcate, pe parcurs a existat și o criză bancară foarte serioasă, în 2014, care a frânat dezvoltarea sectorului”, a spus guvernatorul BNM.

Potrivit acesteia, în ultimii ani autoritățile au accelerat reformarea cadrului legislativ și apropierea sectorului financiar de standardele Uniunii Europene.

„În ultimii ani a început un amplu proces de îmbunătățire a cadrului legislativ pentru sectorul bancar. De atunci, ne aflăm într-un adevărat maraton cu sprinturi de aliniere la legislația europeană”, a declarat Anca Dragu.

Datele invocate de guvernator arată că sistemul bancar din Republica Moldova și-a majorat semnificativ ponderea în economie, însă nivelul creditării sectorului privat rămâne în continuare redus în raport cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeană.