Moldova, mai ieftină decât toată Europa: doi vloggeri români au comparat prețurile coșului minim din 12 țări

Republica Moldova se situează pe primul loc în topul celor mai mici prețuri la produsele de bază, potrivit unui experiment realizat de doi vloggeri români cunoscuți sub numele 2Hoinari, care au comparat costul unui coș minim de cumpărături în mai multe țări europene.

Cei doi au vizitat supermarketuri din 12 state și au cumpărat de fiecare dată același set de produse, format din alimente de bază: carne de pui, ouă, pâine, ulei, zahăr și legume, dar și produse nealimentare, precum detergentul de rufe. Concluzia experimentului arată că la Chișinău coșul minim a costat 153 de lei românești, adică aproximativ 590 de lei moldovenești, cel mai mic preț din întregul clasament.

Prin comparație, în România, același coș de cumpărături a ajuns la 311 lei românești, echivalentul a circa 1 210 lei moldovenești, un nivel mai ridicat decât în mai multe țări vest-europene. Surprinzător pentru mulți, în Spania, într-un supermarket din Barcelona, cei doi au plătit 252 de lei românești, aproximativ 980 de lei moldovenești, iar în Suedia, la Stockholm, coșul a costat 261 de lei românești, adică în jur de 1.020 de lei moldovenești, deși salariile sunt considerabil mai mari decât în România.

Rezultate mai bune decât în România au fost înregistrate și în Grecia, unde coșul minim a costat 277 de lei românești, echivalentul a circa 1.080 de lei moldovenești, dar și în Turcia, unde prețul a fost similar, în pofida inflației ridicate cu care se confruntă această țară.

În schimb, există state unde produsele de bază sunt mai scumpe decât în România. În Bulgaria, la Ruse, coșul minim a ajuns la 320 de lei românești(1.250 de lei moldovenești). Prețuri mai ridicate au fost înregistrate și în Franța, unde coșul a costat 340 de lei românești, echivalentul a circa 1.330 de lei moldovenești, în Belgia – 408 lei românești, adică aproximativ 1.590 de lei moldovenești, în Malta – 424 de lei românești, circa 1.650 de lei moldovenești, iar cel mai scump coș a fost în Regatul Unit, la Londra, unde a ajuns la 428 de lei românești, aproximativ 1.670 de lei moldovenești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#cos minim de cumparaturi #preturi #experiment #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.