Superbogații lumii cer la Davos să le fie taxate „averile extreme”

18 Ian. 2024, 11:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
18 Ian. 2024, 11:59 // Bani și Afaceri //  bani.md

Peste 250 de miliardari şi milionari şi-au reiterat miercuri apelul adresat reprezentanţilor aleşi ai principalelor economii ale lumii să introducă taxe mai mari pentru cei mai bogaţi din societate.

Într-o scrisoare deschisă adresată liderilor politici reuniţi la Forumul Economic Mondial anual de la Davos, Elveţia, bogaţii semnatari au spus că doresc să transmită un mesaj clar: „Taxaţi bogăţia noastră extremă”.

„Suntem surprinşi că nu aţi reuşit să răspundeţi la o întrebare simplă pe care ne-am pus-o de trei ani: când veţi impozita averea extremă? Solicitarea noastră este simplă: vă rugăm să ne impozitaţi pe noi, cei mai bogaţi din societate. Acest lucru nu va schimba în mod fundamental nivelul nostru de viaţă, nici nu ne va priva copiii şi nici nu va afecta creşterea economică a naţiunilor noastre. Dar va transforma bogăţia privată extremă şi neproductivă într-o investiţie pentru viitorul nostru democratic comun” spune scrisoarea.
Semnatarii scrisorii, intitulată „Mândri să plătim mai mult”, provin din 17 ţări şi îi includ pe moştenitoarea Disney, Abigail Disney, scenaristul Simon Pegg şi Valerie Rockefeller, o moştenitoare a faimoasei familii din SUA.

Scrisoarea vine la scurt timp după ce Oxfam a declarat că cei mai bogaţi cinci oameni din lume şi-au dublat averea vastă din 2020 şi a avertizat că lumea ar putea avea primul său trilionar într-un deceniu.

În acelaşi timp, organizaţia de caritate a declarat luni că, dacă tendinţele actuale persistă, sărăcia nu va fi eradicată încă 229 de ani.

„Miliardarii îşi folosesc bogăţia extremă pentru a acumula putere şi influenţă politică, subminând simultan democraţia şi economia globală”, a declarat Brian Cox, semnatar al scrisorii Proud to Pay More şi actor care l-a interpretat pe miliardarul fictiv Logan Roy în filmul HBO „Succession”.

„E timpul să acţionăm. Dacă aleşii noştri refuză să abordeze această concentrare de bani şi putere, consecinţele vor fi grave”, a adăugat Cox.

Un nou sondaj realizat de Survation în numele „Patriotic Millonaires”, care a fost publicat alături de scrisoarea deschisă, a constatat că unii dintre cei mai bogaţi oameni din lume susţin impozitele mai mari pe venitul lor.

Sondajul a chestionat peste 2.300 de respondenţi din ţările bogate din G20, care deţin fiecare mai mult de 1 milion de dolari în active investibile, excluzând casele lor.

Aceste active îi plasează printre cei mai bogaţi 5%.

Sondajul a constatat că 74% dintre respondenţi susţin impozite mai mari pe avere pentru a aborda criza costului vieţii şi pentru a îmbunătăţi serviciile publice, în timp ce trei sferturi dintre respondenţi susţin un impozit pe avere de 2% pentru miliardari şi mai mult de jumătate (54%) cred că această concentrare extremă a bogăţiei este o ameninţare la adresa democraţiei.

„De-a lungul istoriei, furcile au fost consecinţa inevitabilă a nemulţumirii extreme, dar astăzi, masele se îndreaptă către populism, care este în creştere în întreaga lume. Se întâmplă aici”, a spus Abigail Disney într-un comunicat.

„Cunoaştem deja soluţia pentru a ne proteja instituţiile şi a ne stabiliza ţara: impozitaţi bogăţia extremă. Ceea ce ne lipseşte este forţa politică de a face asta. Chiar şi milionarii şi miliardarii ca mine spun că este timpul. Elitele care se adună la Davos trebuie să ia această criză în serios”, a adăugat ea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

25 Sept. 2026, 16:52
 // Categoria: Homepage // Autor:  bani.md
25 Sept. 2026, 16:52 // Homepage //  bani.md

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

 

 

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.