Surpriza din testamentul legendarului Pele

În cazul confirmării printr-un test ADN, aceasta va avea dreptul la o parte din averea brazilianului.

Marţi, avocatul Luiz Kignel a vorbit despre testamentul lui Pele. Conform acestuia, 30% din avere îi revine ultimei soţii a lui Pele, Marcia Cibele Aoki. Printre bunurile lăsate moştenire se numără şi casa din Guaruja în care locuiau cei doi, precum şi alte bunuri imobiliare şi o parte din marca Pele.

Avocatul a precizat că încă nu s-a făcut inventarul complet al averii, astfel că nu se ştie valoarea totală a succesiunii.

Testamentul lui Pele menţionează posibilitatea ca starul brazilian să mai fi avut o fiică nerecunoscută, care ar avea dreptul la o parte din restul de 70% din avere. Pele mai are şapte copii.

„El a indicat eventualitatea existenţei altei fiice, a cărei recunoaştere ar depinde de un test ADN care nu a fost făcut din cauza pandemiei și a stării de sănătate a lui Pele” – avocatul Luiz Kignel, citat de News.ro.

Potrivit G1, un tribunal din Sao Paulo a decis în septembrie 2022 ca Pele să facă un test ADN. Acesta ar urma să se facă la unul dintre copiii recunoscuţi. Femeia respectivă ar fi al optulea copil al legendarului fotbalist care a murit în 29 decembrie, la Sao Paulo, la vârsta de 82 de ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#urmasi #pele #testament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.