Tânărul director FEE-NORD și-a scos automobilul de lux la vânzare. Vrea 22.000 euro. Cum arată BMW-ul

Directorul întreprinderii de stat „Furnizarea Energiei Electrice Nord” FEE-NORD, Serghei Gramma, care s-a remarcat prin vacanțele de lux și salarii crase și-a scos automobilul la vânzare, scrie Nordnews.md. Acesta cere pe bijuteria pe patru roți aproape 22 de mii de euro. Este vorba de un BMW seria 5, fabricat în 2014 pe care, conform declarației de avere și interese personale l-a procurat cu 200 de mii de lei.

Anunțul cu privire la vânzarea BMW-lui a fost publicat pe un site de specialitate, duminică 30 mai. Potrivit înștiințării de pe pagina web, Serghei Gramma, care mai este și Consilier municipal de Bălți din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), își vinde automobilul, folosind un intermediar.

În data 23 martie curent, Serhei Gramma într-o discuție telefonică cu reporterul portalului de știri nordnews.md a declarat că și-a cumpărat automobilul în credit. În urma analizei declarației de avere și interese personale ale lui Gramma am observat că acesta a luat un credit de la o bancă comenrcială în valoare de 150 de mii de lei, echivalentul pe atunci a peste 7 mii de euro. Tânărul director a mai adăugat 2,5 mii de euro și a cumpăart BMW-l.

În cadrul aceleiași discuții telefonice, directorul de FEE-NORD a precizat că „ Referitor la mașină, în momentul în care am cumpărat-o aceasta se afla în stare tehnică precară și nu putea fi pusă în circulație rutieră, de aici vine și prețul de 200 de mii de lei”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața mondială de zahăr va avea un surplus de producție în perioada următoare, în contextul tranziției globale spre automobilele electrice și a renunțării la biocombustibili produși din trestie de zahăr în Brazilia.

Conform unui studiu, cererea pentru etanol, care în Brazilia este produs în principal din trestie de zahăr, ar urma să înceapă să scadă în 2030, pe măsură ce automobilele electrice vor deveni mai răspândite. Aceasta va lăsa procesatorii de trestie de zahăr din cel mai mare exportator mondial fără altă opţiune decât să producă mai mult zahăr.

Această tranziţie în cea mai mare economie a Americii Latine este o lovitură pentru piaţa mondială a zahărului, iar consecinţele dureroase ale surplusurilor mondiale şi preţurilor reduse vor fi resimţite în ţări precum Thailanda şi India, care au un cost mai mari de producţie. În plus, va fi o lovitură pentru acei producători de etanol care recent şi-au majorat capacităţile de producţie.

„Este clar că adaptarea la noile tehnologii va reprezenta o ameninţare semnificativă pentru sectorul rafinării zahărului din Brazilia. Jucătorii din industrie ar trebui să înceapă să ia acest lucru în considerare atunci când vor lua deciziile de investiţii de acum încolo”, susţine Soren Jensen, care are o carieră de trei decenii în agribusiness.

Cel mai pesimist scenariu elaborat de autorii studiului șe așteaptă ca cererea pentru etanol se va reduce semnificativ până în 2035, până la 40%.

Începând din 2035 şi până în 2040 o cantitate suplimentară de 20% ar urma să fie pierdută, ceea ce va lăsa cererea de etanol la doar 40% din nivelul actual.

Brazilienii au început să adauge etanol în combustibili încă din anii 1970 iar cererea a explodat după 2000 când industria auto locală a început să lanseze pe piaţă automobile care rulează doar pe biocombustibili sau pe un amestec de etanol şi benzină.

În mod normal, brazilienii aleg unul din cele două tipuri de combustibili în funcţie de preţ.

Procesatorii brazilieni de trestie de zahăr pot face rapid trecerea de la producţia de zahăr la cea de etanol, ceea ce le permite să răspundă la modificările de pe piaţa mondială a zahărului.

În perioade în care există un surplus de zahăr, companiile braziliene de procesare de trestie produc mai mult etanol, ceea ce în multe cazuri contribuie la reducerea supraofertei mondiale de zahăr.

Folosirea automobilelor electrice înseamnă că Brazilia îşi va pierde capacitatea de a echilibra piaţa mondială a zahărului, afectând alte state producătoare care se luptă deja cu scăderea consumului pe măsură ce consumatorii preocupaţi de sănătatea lor evită zahărul.