Tânărul director FEE-NORD și-a scos automobilul de lux la vânzare. Vrea 22.000 euro. Cum arată BMW-ul

Directorul întreprinderii de stat „Furnizarea Energiei Electrice Nord” FEE-NORD, Serghei Gramma, care s-a remarcat prin vacanțele de lux și salarii crase și-a scos automobilul la vânzare, scrie Nordnews.md. Acesta cere pe bijuteria pe patru roți aproape 22 de mii de euro. Este vorba de un BMW seria 5, fabricat în 2014 pe care, conform declarației de avere și interese personale l-a procurat cu 200 de mii de lei.

Anunțul cu privire la vânzarea BMW-lui a fost publicat pe un site de specialitate, duminică 30 mai. Potrivit înștiințării de pe pagina web, Serghei Gramma, care mai este și Consilier municipal de Bălți din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), își vinde automobilul, folosind un intermediar.

În data 23 martie curent, Serhei Gramma într-o discuție telefonică cu reporterul portalului de știri nordnews.md a declarat că și-a cumpărat automobilul în credit. În urma analizei declarației de avere și interese personale ale lui Gramma am observat că acesta a luat un credit de la o bancă comenrcială în valoare de 150 de mii de lei, echivalentul pe atunci a peste 7 mii de euro. Tânărul director a mai adăugat 2,5 mii de euro și a cumpăart BMW-l.

În cadrul aceleiași discuții telefonice, directorul de FEE-NORD a precizat că „ Referitor la mașină, în momentul în care am cumpărat-o aceasta se afla în stare tehnică precară și nu putea fi pusă în circulație rutieră, de aici vine și prețul de 200 de mii de lei”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.