Ţara din Europa în care clienţii Tesla au făcut greva foamei împotriva lui Elon Musk. Sfidarea miliardarul după protest

În Norvegia, clienţii Tesla au făcut greva foamei, pentru a-i atrage atenţia lui Elon Musk. Greva foamei este, în mod normal, asociată cu cauze nobile, iar activiştii care au ales această formă extremă de protest au făcut acest lucru pentru a sensibiliza publicul cu privire la probleme de mare impact.

Nu este cazul unui grup de proprietari norvegieni de Tesla. La sfârşitul lunii august, aceştia au optat pentru un post de 24 de ore, încercând astfel să atragă atenţia presei şi să le aducă la cunoştinţă nemulţumirile faţă de unele caracteristici ale autoturismelor de marcă. 17 maşini Tesla au scris mesajul: „Help” (Ajutor).

Calitatea proastă a produsului Tesla stă la baza protestului. Grupul de nordici a intrat în greva foamei pentru a exprima numeroasele plângeri ale proprietarilor de Tesla, inclusiv dificultăţi de pornire la rece şi uşi blocate de gheaţă (probleme obiectiv tipice ale ţărilor nordice), dar şi probleme de ordin general, de la umflături ale tapiţeriei scaunelor şi infiltrarea apei în portbagaj, până la îngălbenirea marginilor touchscreen-ului de la bord.

Probleme care, la prima vedere, nu par a fi printre cele capabile să zguduie o naţiune. Protestul s-a extins apoi, cu alţi clienţi Tesla plângându-se de probleme în timpul fazei de încărcare, de o durată de viaţă mai scurtă a bateriei decât a promis constructorul şi de staţii de încărcare care nu sunt compatibile cu modelele mai vechi, sfidând sloganul „Reîncărcare gratuită pe viaţă”.

#sfidare #protest #Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.