Țara în care elevii sunt în sălile de clasă, restaurantele sunt deschise, iar turiștii sunt bineveniți

În Islanda elevii sunt merg obișnuit la ore, iar restaurantele și barurile sunt deschise, la fel și turiștii sunt bineveniți. Islanda a învins lupta cu pandemia, iar țara nu a mai înregistrat cazuri de Covid-19 timp de câteva săptămâni, la fel nu au fost raportate cazuri de infectare cu noile tulpini ale virusului fără să închidă granițele.

„Dacă mă gândesc la această pandemie, ceea ce iese în evidență cu adevărat este modul în care a participat publicul islandez, modul în care oamenii și-au pus într-adevăr încrederea în sfaturile experților și ale oamenilor de știință”, a spus prim-ministrul țării, Katrín Jakobsdóttir, într-un interviu recent. „Practic, și-au schimbat comportamentul”.

Islanda s-a concentrat pe un sistem riguros de testare, urmărire, carantină și izolare și nu a recurs la restricții extreme, scrie NBC News.

Islanda este o insulă vulcanică îndepărtată din Atlanticul de Nord, în apropierea cercului polar polar și are o populație mică de aproximativ 350.000, ceea ce îi oferă anumite avantaje specifice în gestionarea pandemiei. Jakobsdóttir atribuie acest succes și sistemului public de sănătate, unei comunicări clare cu publicul și unui sentiment general de solidaritate pentru binele țării.

Pentru a intra în Islanda vizitatorii și cetățenii care revin în țară trebuie să prezinte la sosire teste PCR negative și apoi să fie testați la aeroport și din nou, după cinci zile de carantină.

„Nouăzeci și opt la sută dintre oameni se prezintă la al doilea test”, a spus Jakobsdóttir. „Și cred că acesta este un rezultat uimitor”.

Islanda a înregistrat peste 6.000 de cazuri confirmate de coronavirus și 29 de decese. Thórólfur Guðnason, epidemiologul șef al țării, a declarat că acum pun accentul pe prevenirea unui alt val, întrucât țara începe să-și deschidă și mai mult granițele.

Consilierii guvernamentali au decis să le permită persoanelor care au primit două doze de vaccin și celor care au fost deja infectate să renunțe la carantină. „Trebuie să deschidem cumva granițele. Am încercat să facem acest lucru într-un mod științific”, a spus el.

Brent Ozar, un consultant în tehnologia informației din San Diego, s-a mutat în Islanda cu o viză de muncă la distanță, pe care o serie de țări o oferă pentru a atrage cetățeni străini. Viza oferită de Islanda lucrătorilor la distanță le permite străinilor să locuiască și să lucreze în țară timp de până la șase luni, atât timp cât îndeplinesc anumite cerințe.

„Am ajuns în Islanda pentru că am astm și, când a apărut coronavirusul, ne-am gândit la toate locurile în care am putea merge în lume, iar Islanda era chiar un loc magic în care puteam merge”, a spus el. „Ne simțim ca și cum am trăi la țară, să zicem, în Michigan sau în Ohio, dar într-o atmosferă cu adevărat europeană”.

Ozar a spus că în Islanda se simte mult mai sigur, deoarece publicul ia în serios amenințarea reprezentată de virus. „Nu trebuie să-mi fac griji că o să intru într-un lift și o să mă întâlnesc cu oameni care nu poartă măști”, a spus el.

Redeschiderea școlilor a fost o prioritate pentru Islanda

Solidaritatea a permis Islandei să-și păstreze și școlile deschise, ceea ce multe alte țări nu au reușit să facă. În Islanda, copiii cu vârsta sub 16 ani se află în sălile de clasă din august 2020.

„Aceasta a fost o prioritate absolută pentru noi”, a spus Jakobsdóttir, care a fost aleasă prim-ministru în 2017, când avea vârsta de 41 de ani, fiind unul dintre cei mai tineri lideri din lume.

Ea a spus că, atunci când a decis să mențină școlile deschise, a luat în considerare și efectul pe care îl va avea acest lucru asupra femeilor și asupra capacității acestora de a lucra.

„Cred că dacă există o lecție pe care o putem învăța din această pandemie, aceasta este importanța muncii femeilor din întreaga lume în sectorul sănătății, în sistemele de asistență socială”, a spus ea.

Totuși, Jakobsdóttir a spus că este îngrijorată de noile variante de coronavirus, precum și de alte pericole în afară de Covid-19. Ceea ce reprezintă un avantaj pentru Islanda în gestionarea pandemiei, este în același timp un pericol din alte puncte de vedere. În ultimele săptămâni, peste 20.000 de cutremure au zguduit Peninsula Reykjanes, iar oamenii de știință se tem că în zonă ar putea erupe un vulcan.

#Islanda #restrictii #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.