Țara unde oamenii iau lecţii pentru a reînvăţa cum să zâmbească după pandemie

O asociaţie din Japonia oferă lecţii persoanelor care au uitat să zâmbească în perioada pandemiei, atunci când feţele erau acoperite de măşti de protecţie. De asemenea, lecţiile vizează aspectele terapeutice ale zâmbetului, potrivit Sky News.

Sesiunile sunt organizate de Centrul de ajutorare a vârstnicilor Akabane de la sfârşitul anului trecut. În timp, acestea au crescut în popularitate, deoarece numeroşi japonezi au realizat că prin purtarea excesivă a măştii de protecţie au uitat să zâmbească, anunţă cotidianul Asahi Shimbun.

Numărul solicitanţilor a crescut de aproape cinci ori ori după ce autorităţile au anunţat, în februarie 2023, că guvernul va renunţa la recomandarea de a purta măşti.

„Având în vedere că purtarea măştilor a devenit o normă, oamenii au avut mai puţine ocazii de a zâmbi şi tot mai mulţi oameni au dezvoltat un complex în legătură cu acest lucru. Mişcarea şi relaxarea muşchilor faciali este cheia pentru a face un zâmbet bun”, a declarat pentru Asahi Shimbun, Keiko Kawano, un antrenor al procedurii de „educaţie prin zâmbet” Egaoiku.

Japonezii sunt învăţaţi să zâmbească şi din raţiuni terapeutice. Potrivit Delaware Psychological Services, zâmbetul duce la scăderea tensiunii arteriale şi, implicit, poate avea legătură cu creşterea speranţei de viaţă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zimbet #lectii #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.