ANRE schimbă regulile la energia electrică: prețurile vor fi calculate diferit pentru consumatori

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat, în ședința din 29 decembrie 2025, noua metodologie de calculare, aprobare și aplicare a prețurilor reglementate pentru furnizarea energiei electrice de către furnizorul serviciului universal și furnizorul de ultimă opțiune.

Una dintre principalele schimbări constă în separarea clară a mecanismelor de formare a prețurilor pentru serviciul universal și pentru furnizarea de ultimă opțiune, în condițiile în care cele două tipuri implică niveluri diferite de risc și structuri distincte de costuri. Metodologia prevede că prețurile reglementate vor fi calculate astfel încât fiecare categorie de consumatori să achite doar costul real necesar pentru procurarea, transportul, distribuția și furnizarea energiei electrice, în funcție de nivelul de tensiune la care sunt racordate instalațiile. Prețurile pot fi stabilite atât în formă monom, per kilowatt-oră, cât și în formă binom, care include o componentă pentru energia consumată și una pentru puterea electrică contractată, fiind prevăzută și posibilitatea diferențierii pe ore de consum.

Un element important introdus prin noua metodologie este includerea explicită în prețurile reglementate a costurilor aferente dezechilibrelor din sistemul electroenergetic, suportate de furnizor în calitate de participant la piață, precum și a tarifelor pentru transport, distribuție și operarea pieței energiei electrice. Totodată, documentul stabilește mecanisme de ajustare a prețurilor în cazul apariției unor devieri mai mari de 1% față de venitul reglementat aprobat, generate de factori obiectivi precum modificarea prețurilor de procurare a energiei sau fluctuațiile cursului de schimb.

Metodologia introduce și conceptul de perioadă de reglementare de cinci ani, în cadrul căreia se stabilesc costurile de bază ale furnizorilor, cu actualizări anuale în funcție de indicatori economici. Scopul acestui mecanism este de a asigura predictibilitatea activității furnizorilor și stabilitatea pentru consumatori, evitând în același timp subvențiile încrucișate între diferite categorii de utilizatori.

În cazul furnizorului de ultimă opțiune, noul cadru stabilește un mecanism distinct de calcul al prețurilor, aplicabil pe trimestre, care reflectă riscurile suplimentare legate de procurarea energiei în situații neplanificate. Nota de fundamentare arată că această abordare este necesară pentru a permite recuperarea integrală a costurilor și pentru a preveni expunerea furnizorilor la pierderi financiare atunci când preiau consumatori rămași fără furnizor.

La momentul elaborării notei de fundamentare, în Registrul participanților la piața energiei electrice erau înregistrați 54 de furnizori, însă doar cinci furnizează efectiv energie electrică consumatorilor finali, iar doi dintre aceștia asigură aproximativ 97% din volumul total de energie livrat în Republica Moldova. Totodată, potrivit ultimelor date disponibile de la sfârșitul anului 2023, în țară erau înregistrate peste 1,34 milioane de locuri de consum pentru consumatorii casnici și aproximativ 99,8 mii de locuri de consum non-casnic, inclusiv microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii și mari, toate fiind vizate direct de aplicarea noilor reguli de formare a prețurilor reglementate la energia electrică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#tarif diferit #Energie electrică #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.