Alertă pe piața imobiliară. Creditele rele au ajuns la peste 1 miliard de lei

Economistul Stas Madan de la Expert-Grup avertizează asupra deteriorării rapide a calității creditelor imobiliare, în contextul unei expansiuni accelerate a creditării ipotecare în anul 2025.

Potrivit analizei publicate de Madan, stocul total al creditelor imobiliare a crescut într-un interval relativ scurt de timp, de la 18,6 miliarde lei în decembrie 2024 la 25,5 miliarde lei în noiembrie 2025. Mult mai îngrijorătoare este însă evoluția creditelor neperformante.

Astfel, stocul creditelor neperformante (NPL) la creditele imobiliare a crescut de 4,6 ori, de la 253 milioane lei la 1,165 miliarde lei, iar rata NPL s-a majorat de la 1,4% la 4,6%. Creșterea este mult mai rapidă decât avansul creditării totale, ceea ce indică o deteriorare a disciplinei de plată și dificultăți tot mai mari ale debitorilor în onorarea obligațiilor.

Stas Madan explică această tendință prin relaxarea standardelor de creditare și prin vulnerabilitatea sporită a debitorilor la șocuri de venit sau la creșterea ratelor dobânzilor. Potrivit lui, evoluțiile confirmă avertismentele formulate anterior în analiza programului „Prima Casă Plus”, care evidenția riscurile asociate majorării excesive a plafonului valorii locuinței, creșterii raportului dintre serviciul datoriei și venituri, precum și extinderii garanțiilor de stat.

„Din păcate, aceste riscuri nu au rămas la nivel teoretic, ci încep să se materializeze la nivel de sistem”, subliniază economistul.

Totuși, Madan precizează că situația nu este încă dramatică, deoarece cea mai mare parte a creditelor neperformante se află în categoria „Substandard”, care are șanse mai mari de redresare, și mai puțin în categoriile „Dubios” și „Compromis”. Cu toate acestea, el consideră că este necesară o intervenție pentru limitarea riscurilor.

Avertismente similare au fost formulate și de Fondul Monetar Internațional, care a atras atenția că, între finele anului 2024 și mijlocul anului 2025, prețurile locuințelor au crescut cu 24%. FMI recomandă fortificarea măsurilor bazate pe analiza profilului debitorilor și alinierea programului „Prima Casă” la cadrul existent de evaluare a riscurilor, pentru a preveni supraîndatorarea populației și creșterea creditelor neperformante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #bănci #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.