Țările cu cele mai mari rezerve de petrol din lume? 14 țări reprezintă 93,5% din rezervele de petrol la nivel global

Petrolul este o resursă naturală formată din decăderea materiei organice de-a lungul a milioane de ani și, ca multe alte resurse naturale, poate fi extrasă doar din rezerve acolo unde există deja. Singura diferență dintre petrol și orice altă resursă naturală este că petrolul este cu adevărat sângele vieții economiei globale.

Lumea obține peste o treime din producția sa totală de energie din petrol, mai mult decât orice altă sursă .Drept urmare, țările care controlează rezervele mondiale de petrol au adesea o putere geopolitică și economică disproporționată.

Conform BP Statistical Review of World Energy 2020, 14 țări reprezintă 93,5% din rezervele de petrol dovedite la nivel global. Țările de pe această listă se întind pe cinci continente și controlează oriunde de la 25,2 miliarde de barili de petrol la 304 miliarde de barili de petrol.

La sfârșitul anului 2019, lumea avea 1,73 trilioane de barili de rezerve de petrol. Iată cele 14 țări cu o cotă de cel puțin 1% din rezervele mondiale de petrol dovedite:
Venezuela este țara lider în ceea ce privește rezervele de petrol, cu peste 304 miliarde de barili de petrol sub suprafața sa. Arabia Saudită este a doua, cu aproape 298 miliarde, iar Canada este a treia, cu 170 miliarde barili de rezerve de petrol.

Venezuela – 17,8%;
Arabia Saudită – 17,2%;
Canada – 9,8%;
Iran – 9,0%;
Irac – 8,4%.

Rezervele de petrol vs producția de petrol

O țară cu cantități mari de rezerve nu se traduce întotdeauna cu un număr mare de producție de petrol, produse petroliere și subproduse. Rezervele de petrol servesc pur și simplu ca o estimare a cantității de țiței recuperabil economic într-o anumită regiune. Pentru a se califica, aceste rezerve trebuie să aibă potențialul de a fi extrase sub constrângerile tehnologice actuale.

În timp ce țări precum SUA și Rusia sunt scăzute pe lista rezervelor de petrol, acestea ocupă un loc înalt în ceea ce privește producția de petrol. Peste 95 de milioane de barili de petrol au fost produse la nivel global în fiecare zi în 2019, iar SUA, Arabia Saudită și Rusia sunt printre primele țări producătoare de petrol din lume.

Venezuela a fost mult timp o țară producătoare de petrol, cu o mare dependență economică de exporturile de petrol. Cu toate acestea, în 2011, ministerul energiei și petrolului din Venezuela a anunțat o creștere fără precedent a rezervelor de petrol dovedite, deoarece s-au certificat nisipurile petroliere din teritoriul Centurii Orinoco.

Între 2005 și 2015, Venezuela a sărit de pe locul cinci în lume la numărul unu, deoarece au fost identificate aproape 200 de miliarde de barili de rezerve de petrol. Drept urmare, rezervele de petrol dovedite din America Centrală și de Sud s-au dublat între 2008 și 2011.

În 2002, rezervele de petrol ale Canadei au crescut de la 5 miliarde la 180 miliarde de barili pe baza noilor estimări ale nisipurilor petroliere.

Canada reprezintă aproape 10% din rezervele mondiale de petrol dovedite la 170 miliarde de barili, cu aproximativ 166,3 miliarde situate în nisipurile petroliere din Alberta, iar restul se găsește în formațiuni petroliere convenționale, offshore și strânse.

Rezerve mari în națiunile OPEC

Organizația țărilor exportatoare de petrol (OPEC) este o agenție interguvernamentală globală de distribuție a petrolului cu sediul la Viena, Austria.

Majoritatea țărilor cu cele mai mari rezerve de petrol din lume sunt membre ale OPEC. Compusă acum din 14 state membre, OPEC deține aproape 70% din rezervele de țiței la nivel mondial.

Majoritatea țărilor OPEC se află în Orientul Mijlociu, regiunea cu cele mai mari rezerve de petrol, deținând aproape jumătate din cota globală.

Schimburi regionale

Deși majoritatea rezervelor de petrol dovedite din lume au fost considerate istoric centrate în Orientul Mijlociu, în ultimele trei decenii cota lor din rezervele globale de petrol a scăzut, de la peste 60% în 1992 la aproximativ 48% în 2019.

Unul dintre principalele motive pentru această scădere a fost producția constantă de petrol și rezervele mai mari descoperite în America. Până în 2012, cota din America Centrală și de Sud s-a dublat și a rămas cu puțin sub 20% în anii de atunci.

În timp ce nisipurile petroliere au introdus o nouă eră de dominație a rezervei mondiale de petrol, pe măsură ce lumea se îndepărtează de consumul de petrol și se orientează spre energia verde și electrificare, aceste rezerve s-ar putea să nu mai conteze la fel de mult în viitor ca odinioară.

#cele mai mari rezerve #tari #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”