Țările cu cele mai mari rezerve de petrol din lume? 14 țări reprezintă 93,5% din rezervele de petrol la nivel global

11 Iun. 2021, 05:10
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
11 Iun. 2021, 05:10 // Au Bani //  MD Bani

Petrolul este o resursă naturală formată din decăderea materiei organice de-a lungul a milioane de ani și, ca multe alte resurse naturale, poate fi extrasă doar din rezerve acolo unde există deja. Singura diferență dintre petrol și orice altă resursă naturală este că petrolul este cu adevărat sângele vieții economiei globale.

Lumea obține peste o treime din producția sa totală de energie din petrol, mai mult decât orice altă sursă .Drept urmare, țările care controlează rezervele mondiale de petrol au adesea o putere geopolitică și economică disproporționată.

Conform BP Statistical Review of World Energy 2020, 14 țări reprezintă 93,5% din rezervele de petrol dovedite la nivel global. Țările de pe această listă se întind pe cinci continente și controlează oriunde de la 25,2 miliarde de barili de petrol la 304 miliarde de barili de petrol.

La sfârșitul anului 2019, lumea avea 1,73 trilioane de barili de rezerve de petrol. Iată cele 14 țări cu o cotă de cel puțin 1% din rezervele mondiale de petrol dovedite:
Venezuela este țara lider în ceea ce privește rezervele de petrol, cu peste 304 miliarde de barili de petrol sub suprafața sa. Arabia Saudită este  a doua, cu aproape 298 miliarde, iar Canada este a treia, cu 170 miliarde barili de rezerve de petrol.

  1. Venezuela – 17,8%;
  2. Arabia Saudită – 17,2%;
  3. Canada – 9,8%;
  4. Iran – 9,0%;
  5. Irac – 8,4%.

Rezervele de petrol vs producția de petrol

O țară cu cantități mari de rezerve nu se traduce întotdeauna cu un număr mare de producție de petrol, produse petroliere și subproduse. Rezervele de petrol servesc pur și simplu ca o estimare a cantității de țiței recuperabil economic într-o anumită regiune. Pentru a se califica, aceste rezerve trebuie să aibă potențialul de a fi extrase sub constrângerile tehnologice actuale.

În timp ce țări precum SUA și Rusia sunt scăzute pe lista rezervelor de petrol, acestea ocupă un loc înalt în ceea ce privește producția de petrol. Peste 95 de milioane de barili de petrol au fost produse la nivel global în fiecare zi în 2019, iar SUA, Arabia Saudită și Rusia sunt printre primele țări producătoare de petrol din lume.

Venezuela a fost mult timp o țară producătoare de petrol, cu o mare dependență economică de exporturile de petrol. Cu toate acestea, în 2011, ministerul energiei și petrolului din Venezuela a anunțat o creștere fără precedent a rezervelor de petrol dovedite, deoarece s-au certificat nisipurile petroliere din teritoriul Centurii Orinoco.

Între 2005 și 2015, Venezuela a sărit de pe locul cinci în lume la numărul unu, deoarece au fost identificate aproape 200 de miliarde de barili de rezerve de petrol. Drept urmare, rezervele de petrol dovedite din America Centrală și de Sud s-au dublat între 2008 și 2011.

În 2002, rezervele de petrol ale Canadei au crescut de la 5 miliarde la 180 miliarde de barili pe baza noilor estimări ale nisipurilor petroliere.

Canada reprezintă aproape 10% din rezervele mondiale de petrol dovedite la 170 miliarde de barili, cu aproximativ 166,3 miliarde situate în nisipurile petroliere din Alberta, iar restul se găsește în formațiuni petroliere convenționale, offshore și strânse.

Rezerve mari în națiunile OPEC

Organizația țărilor exportatoare de petrol (OPEC) este o agenție interguvernamentală globală de distribuție a petrolului cu sediul la Viena, Austria.

Majoritatea țărilor cu cele mai mari rezerve de petrol din lume sunt membre ale OPEC. Compusă acum din 14 state membre, OPEC deține aproape 70% din rezervele de țiței la nivel mondial.

Majoritatea țărilor OPEC se află în Orientul Mijlociu, regiunea cu cele mai mari rezerve de petrol, deținând aproape jumătate din cota globală.

Schimburi regionale

Deși majoritatea rezervelor de petrol dovedite din lume au fost considerate istoric centrate în Orientul Mijlociu, în ultimele trei decenii cota lor din rezervele globale de petrol a scăzut, de la peste 60% în 1992 la aproximativ 48% în 2019.

Unul dintre principalele motive pentru această scădere a fost producția constantă de petrol și rezervele mai mari descoperite în America. Până în 2012, cota din America Centrală și de Sud s-a dublat și a rămas cu puțin sub 20% în anii de atunci.

În timp ce nisipurile petroliere au introdus o nouă eră de dominație a rezervei mondiale de petrol, pe măsură ce lumea se îndepărtează de consumul de petrol și se orientează spre energia verde și electrificare, aceste rezerve s-ar putea să nu mai conteze la fel de mult în viitor ca odinioară.

Realitatea Live

04 Dec. 2025, 17:12
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
04 Dec. 2025, 17:12 // Slider //  Grîu Tatiana

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII