Țările cu cele mai mari rezerve de petrol din lume? 14 țări reprezintă 93,5% din rezervele de petrol la nivel global

Petrolul este o resursă naturală formată din decăderea materiei organice de-a lungul a milioane de ani și, ca multe alte resurse naturale, poate fi extrasă doar din rezerve acolo unde există deja. Singura diferență dintre petrol și orice altă resursă naturală este că petrolul este cu adevărat sângele vieții economiei globale.

Lumea obține peste o treime din producția sa totală de energie din petrol, mai mult decât orice altă sursă .Drept urmare, țările care controlează rezervele mondiale de petrol au adesea o putere geopolitică și economică disproporționată.

Conform BP Statistical Review of World Energy 2020, 14 țări reprezintă 93,5% din rezervele de petrol dovedite la nivel global. Țările de pe această listă se întind pe cinci continente și controlează oriunde de la 25,2 miliarde de barili de petrol la 304 miliarde de barili de petrol.

La sfârșitul anului 2019, lumea avea 1,73 trilioane de barili de rezerve de petrol. Iată cele 14 țări cu o cotă de cel puțin 1% din rezervele mondiale de petrol dovedite:
Venezuela este țara lider în ceea ce privește rezervele de petrol, cu peste 304 miliarde de barili de petrol sub suprafața sa. Arabia Saudită este a doua, cu aproape 298 miliarde, iar Canada este a treia, cu 170 miliarde barili de rezerve de petrol.

Venezuela – 17,8%;
Arabia Saudită – 17,2%;
Canada – 9,8%;
Iran – 9,0%;
Irac – 8,4%.

Rezervele de petrol vs producția de petrol

O țară cu cantități mari de rezerve nu se traduce întotdeauna cu un număr mare de producție de petrol, produse petroliere și subproduse. Rezervele de petrol servesc pur și simplu ca o estimare a cantității de țiței recuperabil economic într-o anumită regiune. Pentru a se califica, aceste rezerve trebuie să aibă potențialul de a fi extrase sub constrângerile tehnologice actuale.

În timp ce țări precum SUA și Rusia sunt scăzute pe lista rezervelor de petrol, acestea ocupă un loc înalt în ceea ce privește producția de petrol. Peste 95 de milioane de barili de petrol au fost produse la nivel global în fiecare zi în 2019, iar SUA, Arabia Saudită și Rusia sunt printre primele țări producătoare de petrol din lume.

Venezuela a fost mult timp o țară producătoare de petrol, cu o mare dependență economică de exporturile de petrol. Cu toate acestea, în 2011, ministerul energiei și petrolului din Venezuela a anunțat o creștere fără precedent a rezervelor de petrol dovedite, deoarece s-au certificat nisipurile petroliere din teritoriul Centurii Orinoco.

Între 2005 și 2015, Venezuela a sărit de pe locul cinci în lume la numărul unu, deoarece au fost identificate aproape 200 de miliarde de barili de rezerve de petrol. Drept urmare, rezervele de petrol dovedite din America Centrală și de Sud s-au dublat între 2008 și 2011.

În 2002, rezervele de petrol ale Canadei au crescut de la 5 miliarde la 180 miliarde de barili pe baza noilor estimări ale nisipurilor petroliere.

Canada reprezintă aproape 10% din rezervele mondiale de petrol dovedite la 170 miliarde de barili, cu aproximativ 166,3 miliarde situate în nisipurile petroliere din Alberta, iar restul se găsește în formațiuni petroliere convenționale, offshore și strânse.

Rezerve mari în națiunile OPEC

Organizația țărilor exportatoare de petrol (OPEC) este o agenție interguvernamentală globală de distribuție a petrolului cu sediul la Viena, Austria.

Majoritatea țărilor cu cele mai mari rezerve de petrol din lume sunt membre ale OPEC. Compusă acum din 14 state membre, OPEC deține aproape 70% din rezervele de țiței la nivel mondial.

Majoritatea țărilor OPEC se află în Orientul Mijlociu, regiunea cu cele mai mari rezerve de petrol, deținând aproape jumătate din cota globală.

Schimburi regionale

Deși majoritatea rezervelor de petrol dovedite din lume au fost considerate istoric centrate în Orientul Mijlociu, în ultimele trei decenii cota lor din rezervele globale de petrol a scăzut, de la peste 60% în 1992 la aproximativ 48% în 2019.

Unul dintre principalele motive pentru această scădere a fost producția constantă de petrol și rezervele mai mari descoperite în America. Până în 2012, cota din America Centrală și de Sud s-a dublat și a rămas cu puțin sub 20% în anii de atunci.

În timp ce nisipurile petroliere au introdus o nouă eră de dominație a rezervei mondiale de petrol, pe măsură ce lumea se îndepărtează de consumul de petrol și se orientează spre energia verde și electrificare, aceste rezerve s-ar putea să nu mai conteze la fel de mult în viitor ca odinioară.

#cele mai mari rezerve #tari #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.