Țările cu cele mai mari rezerve de petrol din lume? 14 țări reprezintă 93,5% din rezervele de petrol la nivel global

Petrolul este o resursă naturală formată din decăderea materiei organice de-a lungul a milioane de ani și, ca multe alte resurse naturale, poate fi extrasă doar din rezerve acolo unde există deja. Singura diferență dintre petrol și orice altă resursă naturală este că petrolul este cu adevărat sângele vieții economiei globale.

Lumea obține peste o treime din producția sa totală de energie din petrol, mai mult decât orice altă sursă .Drept urmare, țările care controlează rezervele mondiale de petrol au adesea o putere geopolitică și economică disproporționată.

Conform BP Statistical Review of World Energy 2020, 14 țări reprezintă 93,5% din rezervele de petrol dovedite la nivel global. Țările de pe această listă se întind pe cinci continente și controlează oriunde de la 25,2 miliarde de barili de petrol la 304 miliarde de barili de petrol.

La sfârșitul anului 2019, lumea avea 1,73 trilioane de barili de rezerve de petrol. Iată cele 14 țări cu o cotă de cel puțin 1% din rezervele mondiale de petrol dovedite:
Venezuela este țara lider în ceea ce privește rezervele de petrol, cu peste 304 miliarde de barili de petrol sub suprafața sa. Arabia Saudită este a doua, cu aproape 298 miliarde, iar Canada este a treia, cu 170 miliarde barili de rezerve de petrol.

Venezuela – 17,8%;
Arabia Saudită – 17,2%;
Canada – 9,8%;
Iran – 9,0%;
Irac – 8,4%.

Rezervele de petrol vs producția de petrol

O țară cu cantități mari de rezerve nu se traduce întotdeauna cu un număr mare de producție de petrol, produse petroliere și subproduse. Rezervele de petrol servesc pur și simplu ca o estimare a cantității de țiței recuperabil economic într-o anumită regiune. Pentru a se califica, aceste rezerve trebuie să aibă potențialul de a fi extrase sub constrângerile tehnologice actuale.

În timp ce țări precum SUA și Rusia sunt scăzute pe lista rezervelor de petrol, acestea ocupă un loc înalt în ceea ce privește producția de petrol. Peste 95 de milioane de barili de petrol au fost produse la nivel global în fiecare zi în 2019, iar SUA, Arabia Saudită și Rusia sunt printre primele țări producătoare de petrol din lume.

Venezuela a fost mult timp o țară producătoare de petrol, cu o mare dependență economică de exporturile de petrol. Cu toate acestea, în 2011, ministerul energiei și petrolului din Venezuela a anunțat o creștere fără precedent a rezervelor de petrol dovedite, deoarece s-au certificat nisipurile petroliere din teritoriul Centurii Orinoco.

Între 2005 și 2015, Venezuela a sărit de pe locul cinci în lume la numărul unu, deoarece au fost identificate aproape 200 de miliarde de barili de rezerve de petrol. Drept urmare, rezervele de petrol dovedite din America Centrală și de Sud s-au dublat între 2008 și 2011.

În 2002, rezervele de petrol ale Canadei au crescut de la 5 miliarde la 180 miliarde de barili pe baza noilor estimări ale nisipurilor petroliere.

Canada reprezintă aproape 10% din rezervele mondiale de petrol dovedite la 170 miliarde de barili, cu aproximativ 166,3 miliarde situate în nisipurile petroliere din Alberta, iar restul se găsește în formațiuni petroliere convenționale, offshore și strânse.

Rezerve mari în națiunile OPEC

Organizația țărilor exportatoare de petrol (OPEC) este o agenție interguvernamentală globală de distribuție a petrolului cu sediul la Viena, Austria.

Majoritatea țărilor cu cele mai mari rezerve de petrol din lume sunt membre ale OPEC. Compusă acum din 14 state membre, OPEC deține aproape 70% din rezervele de țiței la nivel mondial.

Majoritatea țărilor OPEC se află în Orientul Mijlociu, regiunea cu cele mai mari rezerve de petrol, deținând aproape jumătate din cota globală.

Schimburi regionale

Deși majoritatea rezervelor de petrol dovedite din lume au fost considerate istoric centrate în Orientul Mijlociu, în ultimele trei decenii cota lor din rezervele globale de petrol a scăzut, de la peste 60% în 1992 la aproximativ 48% în 2019.

Unul dintre principalele motive pentru această scădere a fost producția constantă de petrol și rezervele mai mari descoperite în America. Până în 2012, cota din America Centrală și de Sud s-a dublat și a rămas cu puțin sub 20% în anii de atunci.

În timp ce nisipurile petroliere au introdus o nouă eră de dominație a rezervei mondiale de petrol, pe măsură ce lumea se îndepărtează de consumul de petrol și se orientează spre energia verde și electrificare, aceste rezerve s-ar putea să nu mai conteze la fel de mult în viitor ca odinioară.

#cele mai mari rezerve #tari #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.