Taxarea produselor nesănătoase - o nouă abordare în politicile fiscale

Organizația Mondială a Sănătății propune taxarea produselor alimentare nesănătoase pentru a descuraja consumul acestora. Ghidul publicat de OMS recomandă statelor membre implementarea politicilor fiscale care ar promova o dietă sănătoasă, prin taxarea produselor nocive, precum băuturile cu conținut înalt de zahăr. În același timp, se recomandă să fie introduse subvenții și alte metode de stimulare a consumului de alimente sănătoase, scrie newtv.md.

În ultimii ani, un număr tot mai mare de țări au implementat politici fiscale pentru a promova dietele sănătoase. Deja în februarie 2024, 115 state membre au implementat taxe la nivel național pentru băuturile îndulcite, iar 41 de state membre au implementat taxe naționale pentru diverse categorii de alimente.

„Guvernele din întreaga lume au început ia măsuri, printre cele mai vizibile fiind taxarea băuturilor îndulcite cu zahăr. În ciuda progreselor în acest domeniu, ele continuă să se confrunte cu provocări în dezvoltarea politicilor fiscale care să promoveze dietele sănătoase. Acest ghid va fi un instrument valoros pentru statele membre pentru a crea un mediu alimentar mai favorabil sănătății la toate nivelurile”, a spus directorul Departamentului de Nutriție și Siguranță Alimentară la OMS, Francesco Branca.

Totodată, ghidul OMS propune introducerea subvențiilor pentru a stimula consumul de alimente care contribuie la o dietă sănătoasă. În prezent, persoanele cu venituri mici nu au acces la produse calitative, iar subvențiile pentru alimentele sănătoase pot reduce prețul acestora și pot oferi un stimulent pentru achiziție.

Conform datelor existente, în anul 2020, aproape 1 miliard de oameni, adică 1 din 7 persoane, sufereau de obezitate. Se estimează că, în aproape zece, ani această cifră se va dubla.

„Dietele nesănătoase reprezintă un risc major pentru sănătatea publică globală, contribuind la toate formele de malnutriție. La fel, reprezintă unul dintre factorii principali de risc în dezvoltarea bolilor netransmisibile. În 2019, au fost înregistrate aproape 8 milioane de decese din cauza bolilor netransmisibile, majoritatea fiind boli cardiovasculare, care pot fi prevenite”, a declarat cardiologul Eugen Calinici.

Republica Moldova se numără printre țările cu cea mai mare rată a mortalității din cauza bolilor netransmisibile. Nouă din zece decese înregistrate în Republica Moldova sunt provocate anual de bolile netransmisibile. În topul acestor maladii sunt cele cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale, cancerul, bolile respiratorii cronice, diabetul, bolile digestive și afecțiunile neurologice.

Un alt factor foarte important în reducerea mortalității este fumatul. Specialiștii consideră că abordarea OMS privind taxarea produselor alimentare nocive poate fi aplicată și în lupta cu bolile asociate fumatului, prin taxarea mai aspră a țigărilor tradiționale în comparație cu alte produse cu nicotină.

„În Moldova, accizele pentru țigări cresc în fiecare an și sunt la fel ca pentru produsele din tutun care nu implică procesul de ardere. Această abordare diferă radical de politica OMS de impozitare a produselor alimentare cu efecte negative asupra sănătății și a produselor alimentare mai puțin dăunătoare sau sigure. Prețul final al unui produs care cauzează boli netransmisibile, cum ar fi sindromul metabolic, accidentul vascular cerebral, cancerul, diabetul zaharat, ar trebui să fie semnificativ mai mare, prin impozitare suplimentară, indiferent de tipul produsului – fast food, alcool, tutun, băuturi îndulcite etc”, afirmă Eugen Calinici.

Specialistul a explicat că nu este imposibil să convingi oamenii să renunțe la bucuriile vieții.

„Putem face astfel încât alegerea consumatorilor între ceva dăunător și ceva mai puțin sau deloc dăunător să fie în favoarea sănătății, datorită faptului că produsele mai puțin dăunătoare vor fi mai ieftine decât analogul lor dăunător, datorită impozitării suplimentare. Sistemul de sănătate va avea de câștigat, deoarece orice boală este mai ușor de prevenit decât de tratat, iar bugetul țării va beneficia de o sursă suplimentară de venituri”, a menționat cardiologul.

În Republica Moldova, potrivit ultimului studiu STEPS (prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, anul 2021), șase din zece adulți (63,9%) sunt supraponderali, iar aproape un sfert din populația țării (22,7%) este obeză, fără diferențe semnificative între sexe.

#politici fiscale #abordare #taxare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.