Taxarea produselor nesănătoase – o nouă abordare în politicile fiscale

Organizația Mondială a Sănătății propune taxarea produselor alimentare nesănătoase pentru a descuraja consumul acestora. Ghidul publicat de OMS recomandă statelor membre implementarea politicilor fiscale care ar promova o dietă sănătoasă, prin taxarea produselor nocive, precum băuturile cu conținut înalt de zahăr. În același timp, se recomandă să fie introduse subvenții și alte metode de stimulare a consumului de alimente sănătoase, scrie newtv.md.

În ultimii ani, un număr tot mai mare de țări au implementat politici fiscale pentru a promova dietele sănătoase. Deja în februarie 2024, 115 state membre au implementat taxe la nivel național pentru băuturile îndulcite, iar 41 de state membre au implementat taxe naționale pentru diverse categorii de alimente.

„Guvernele din întreaga lume au început ia măsuri, printre cele mai vizibile fiind taxarea băuturilor îndulcite cu zahăr. În ciuda progreselor în acest domeniu, ele continuă să se confrunte cu provocări în dezvoltarea politicilor fiscale care să promoveze dietele sănătoase. Acest ghid va fi un instrument valoros pentru statele membre pentru a crea un mediu alimentar mai favorabil sănătății la toate nivelurile”, a spus directorul Departamentului de Nutriție și Siguranță Alimentară la OMS, Francesco Branca.

Totodată, ghidul OMS propune introducerea subvențiilor pentru a stimula consumul de alimente care contribuie la o dietă sănătoasă. În prezent, persoanele cu venituri mici nu au acces la produse calitative, iar subvențiile pentru alimentele sănătoase pot reduce prețul acestora și pot oferi un stimulent pentru achiziție.

Conform datelor existente, în anul 2020, aproape 1 miliard de oameni, adică 1 din 7 persoane, sufereau de obezitate. Se estimează că, în aproape zece, ani această cifră se va dubla.

„Dietele nesănătoase reprezintă un risc major pentru sănătatea publică globală, contribuind la toate formele de malnutriție. La fel, reprezintă unul dintre factorii principali de risc în dezvoltarea bolilor netransmisibile. În 2019, au fost înregistrate aproape 8 milioane de decese din cauza bolilor netransmisibile, majoritatea fiind boli cardiovasculare, care pot fi prevenite”, a declarat cardiologul Eugen Calinici.

Republica Moldova se numără printre țările cu cea mai mare rată a mortalității din cauza bolilor netransmisibile. Nouă din zece decese înregistrate în Republica Moldova sunt provocate anual de bolile netransmisibile. În topul acestor maladii sunt cele cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale, cancerul, bolile respiratorii cronice, diabetul, bolile digestive și afecțiunile neurologice.

Un alt factor foarte important în reducerea mortalității este fumatul. Specialiștii consideră că abordarea OMS privind taxarea produselor alimentare nocive poate fi aplicată și în lupta cu bolile asociate fumatului, prin taxarea mai aspră a țigărilor tradiționale în comparație cu alte produse cu nicotină.

„În Moldova, accizele pentru țigări cresc în fiecare an și sunt la fel ca pentru produsele din tutun care nu implică procesul de ardere. Această abordare diferă radical de politica OMS de impozitare a produselor alimentare cu efecte negative asupra sănătății și a produselor alimentare mai puțin dăunătoare sau sigure. Prețul final al unui produs care cauzează boli netransmisibile, cum ar fi sindromul metabolic, accidentul vascular cerebral, cancerul, diabetul zaharat, ar trebui să fie semnificativ mai mare, prin impozitare suplimentară, indiferent de tipul produsului – fast food, alcool, tutun, băuturi îndulcite etc”, afirmă Eugen Calinici.

Specialistul a explicat că nu este imposibil să convingi oamenii să renunțe la bucuriile vieții.

„Putem face astfel încât alegerea consumatorilor între ceva dăunător și ceva mai puțin sau deloc dăunător să fie în favoarea sănătății, datorită faptului că produsele mai puțin dăunătoare vor fi mai ieftine decât analogul lor dăunător, datorită impozitării suplimentare. Sistemul de sănătate va avea de câștigat, deoarece orice boală este mai ușor de prevenit decât de tratat, iar bugetul țării va beneficia de o sursă suplimentară de venituri”, a menționat cardiologul.

În Republica Moldova, potrivit ultimului studiu STEPS (prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, anul 2021), șase din zece adulți (63,9%) sunt supraponderali, iar aproape un sfert din populația țării (22,7%) este obeză, fără diferențe semnificative între sexe.

#politici fiscale #abordare #taxare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna iulie 2026 credite noi în valoare totală de 7,395 miliarde de lei, cea mai mare parte a finanțărilor fiind contractată de mediul de afaceri, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, 62,4% din volumul total al creditelor noi a revenit mediului de afaceri, iar 37,6% persoanelor fizice. Raportat la volumul total, este vorba despre aproximativ 4,6 miliarde de lei acordate businessului și circa 2,8 miliarde de lei populației.

În cazul companiilor nefinanciare, creditele noi în moneda națională prezentate de BNM au însumat 2,328 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. Împrumuturile în valută acordate acestei categorii au ajuns la 1,589 miliarde de lei, cu o dobândă medie de 5,04%.

Mediul financiar nebancar a contractat credite noi de 248 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,79%, și echivalentul a 187 milioane de lei în valută, pentru care rata medie a fost de 5,75%.

Cele mai scumpe împrumuturi în lei din segmentul de business prezentat de BNM au fost cele acordate persoanelor fizice care practică activitate economică. Acestea au contractat 101 milioane de lei, la o rată nominală medie de 10,34%. În valută, volumul a fost de numai 0,5 milioane de lei, la o dobândă de 5,18%.

În cazul populației, creditele de consum au continuat să atragă sume importante. În iulie, persoanele fizice au contractat credite noi de consum în lei în valoare de 1,748 miliarde de lei, la o rată nominală medie de 10,83%. Creditele de consum în valută au avut un volum nesemnificativ, de circa 0,1 milioane de lei, însă dobânda medie a ajuns la 9,46%.

Totodată, creditele imobiliare noi acordate populației au depășit pragul de un miliard de lei într-o singură lună. Volumul acestora a constituit 1,007 miliarde de lei, la o dobândă nominală medie de 7,97%.

Datele detaliate ale BNM arată că grosul creditelor de consum în lei este contractat pe perioade de doi până la cinci ani. În această categorie au fost acordate 1,559 miliarde de lei, la o rată medie de 10,76%.

Creditele de consum cu o maturitate de până la 12 luni au însumat 66 milioane de lei, cu o dobândă de 11,20%, iar cele contractate pe o perioadă între un an și doi ani au totalizat 96 milioane de lei, cu o rată medie de 10,73%.

Cele mai scumpe credite de consum au fost cele cu maturitatea de peste cinci ani. Deși volumul lor a fost de numai 27 milioane de lei, rata nominală medie a dobânzii a ajuns la 14,29%.

Astfel, datele BNM arată că în timp ce companiile beneficiază de costuri ale finanțării în lei de aproximativ 8–10%, populația plătește sensibil mai mult pentru creditele de consum, dobânzile depășind 10% și ajungând, în funcție de maturitate, la peste 14%.