Taxarea produselor nesănătoase - o nouă abordare în politicile fiscale

Organizația Mondială a Sănătății propune taxarea produselor alimentare nesănătoase pentru a descuraja consumul acestora. Ghidul publicat de OMS recomandă statelor membre implementarea politicilor fiscale care ar promova o dietă sănătoasă, prin taxarea produselor nocive, precum băuturile cu conținut înalt de zahăr. În același timp, se recomandă să fie introduse subvenții și alte metode de stimulare a consumului de alimente sănătoase, scrie newtv.md.

În ultimii ani, un număr tot mai mare de țări au implementat politici fiscale pentru a promova dietele sănătoase. Deja în februarie 2024, 115 state membre au implementat taxe la nivel național pentru băuturile îndulcite, iar 41 de state membre au implementat taxe naționale pentru diverse categorii de alimente.

„Guvernele din întreaga lume au început ia măsuri, printre cele mai vizibile fiind taxarea băuturilor îndulcite cu zahăr. În ciuda progreselor în acest domeniu, ele continuă să se confrunte cu provocări în dezvoltarea politicilor fiscale care să promoveze dietele sănătoase. Acest ghid va fi un instrument valoros pentru statele membre pentru a crea un mediu alimentar mai favorabil sănătății la toate nivelurile”, a spus directorul Departamentului de Nutriție și Siguranță Alimentară la OMS, Francesco Branca.

Totodată, ghidul OMS propune introducerea subvențiilor pentru a stimula consumul de alimente care contribuie la o dietă sănătoasă. În prezent, persoanele cu venituri mici nu au acces la produse calitative, iar subvențiile pentru alimentele sănătoase pot reduce prețul acestora și pot oferi un stimulent pentru achiziție.

Conform datelor existente, în anul 2020, aproape 1 miliard de oameni, adică 1 din 7 persoane, sufereau de obezitate. Se estimează că, în aproape zece, ani această cifră se va dubla.

„Dietele nesănătoase reprezintă un risc major pentru sănătatea publică globală, contribuind la toate formele de malnutriție. La fel, reprezintă unul dintre factorii principali de risc în dezvoltarea bolilor netransmisibile. În 2019, au fost înregistrate aproape 8 milioane de decese din cauza bolilor netransmisibile, majoritatea fiind boli cardiovasculare, care pot fi prevenite”, a declarat cardiologul Eugen Calinici.

Republica Moldova se numără printre țările cu cea mai mare rată a mortalității din cauza bolilor netransmisibile. Nouă din zece decese înregistrate în Republica Moldova sunt provocate anual de bolile netransmisibile. În topul acestor maladii sunt cele cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale, cancerul, bolile respiratorii cronice, diabetul, bolile digestive și afecțiunile neurologice.

Un alt factor foarte important în reducerea mortalității este fumatul. Specialiștii consideră că abordarea OMS privind taxarea produselor alimentare nocive poate fi aplicată și în lupta cu bolile asociate fumatului, prin taxarea mai aspră a țigărilor tradiționale în comparație cu alte produse cu nicotină.

„În Moldova, accizele pentru țigări cresc în fiecare an și sunt la fel ca pentru produsele din tutun care nu implică procesul de ardere. Această abordare diferă radical de politica OMS de impozitare a produselor alimentare cu efecte negative asupra sănătății și a produselor alimentare mai puțin dăunătoare sau sigure. Prețul final al unui produs care cauzează boli netransmisibile, cum ar fi sindromul metabolic, accidentul vascular cerebral, cancerul, diabetul zaharat, ar trebui să fie semnificativ mai mare, prin impozitare suplimentară, indiferent de tipul produsului – fast food, alcool, tutun, băuturi îndulcite etc”, afirmă Eugen Calinici.

Specialistul a explicat că nu este imposibil să convingi oamenii să renunțe la bucuriile vieții.

„Putem face astfel încât alegerea consumatorilor între ceva dăunător și ceva mai puțin sau deloc dăunător să fie în favoarea sănătății, datorită faptului că produsele mai puțin dăunătoare vor fi mai ieftine decât analogul lor dăunător, datorită impozitării suplimentare. Sistemul de sănătate va avea de câștigat, deoarece orice boală este mai ușor de prevenit decât de tratat, iar bugetul țării va beneficia de o sursă suplimentară de venituri”, a menționat cardiologul.

În Republica Moldova, potrivit ultimului studiu STEPS (prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, anul 2021), șase din zece adulți (63,9%) sunt supraponderali, iar aproape un sfert din populația țării (22,7%) este obeză, fără diferențe semnificative între sexe.

#politici fiscale #abordare #taxare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.