Taxe și impozite mai mari în Chișinău! Când ar putea intra în vigoare și cum le justifică Primăria

În anul 2023, locuitorii Chișinăului ar putea achita taxe și impozite mai mari, potrivit proiectului de decizie publicat de Primăria Capitalei.

Astfel, taxele din Chișinău urmează să fie racordate la rata inflației de anul precedent. Taxa pentru amenajarea teritoriilor va crește de la 165 la 174 de lei pe an per angajat, taxa pentru afișarea publicității va crește de la 5,2% la 5,5% din veniturile din servicii de publicitate și/sau distribuție, taxa pentru utilizarea simbolurilor locale va crește de la 0,26% la 0,27% din veniturile din vânzarea produselor, taxa pentru locurile de parcare va crește de la 31 la 33 de lei pe 1 mp anual, taxa pentru dispozitivele publicitare va crește de la 775 la 815 lei pe 1 mp anual, impozitul pentru cazare temporară – va crește de la 3% la 5% din veniturile din vânzări de servicii.

Cuantumul taxelor pentru tarabele din piețe va crește: pentru piețele agroalimentare, agroalimentare, nealimentare și mixte – de la 50 la 53 de lei pe metru pătrat pe an, pentru piețele auto care funcționează la periferia orașului și lucrează 1-3 zile pe săptămână – de la 15 la 16 lei pe metru pătrat; pentru piețele auto care funcționează la periferia orașului – de la 15 la 16 lei pe metru pătrat.

Pentru târgurile auto care funcționează la periferia orașului, timp de 6-7 zile pe săptămână – de la 38 la 40 de lei pe 1 mp, pentru târgurile auto care funcționează în intravilan, timp de 1-3 zile pe săptămână – de la 72 la 76 de lei pe 1 mp, pentru târgurile auto care funcționează în intravilan, timp de 6-7 zile pe săptămână – de la 87 la 91 de lei pe 1 mp.

Pentru piețele de flori care funcționează non-stop, care sunt amplasate în perimetrul parcurilor de cultură și agrement, impozitul local poate crește de la 870 la 914 lei pe metru pătrat, iar pentru celelalte piețe de flori – de la 73 la 77 de lei pe metru pătrat. Pentru piețele second hand, taxa va crește de la 19 la 20 de lei pe metru pătrat. Totodată, cabinetul a decis să mențină taxa pentru proprietarii de câini la nivelul actual de 120 de lei pentru un animal, asigurată de organele de plasament, precum și taxa de salubritate – 10 lei de persoană.

Taxa pentru proprietarii de servicii de transport de persoane în regim de taxi a fost propusă a fi majorată de la 350 la 370 de lei pe lună pentru fiecare vehicul. De asemenea, vor crește și taxele pentru unele unități care deservesc rute regulate, tarifele lunare urmând să crească de la 325 la 800 de lei pe lună, în funcție de rută.

Impozitul de la magazinele de pe internet va crește de la 7.500 la 8.000 de lei, iar pentru magazinele online care comercializează fructe și legume din producția proprie se va aplica o cotă zero. Ca și până acum, în primul an de funcționare a magazinului online, se va aplica o taxă în valoare de 50% din această sumă.

Taxa de la casele de pariuri, inclusiv vânzarea biletelor de loterie, va fi majorată de la 15.000 la 15,8 mii de lei, organizatorii de săli de jocuri de noroc cu sloturi cu câștiguri vor plăti un impozit de 320 de mii de lei în loc de 300 de mii de lei, iar taxa de la cazinouri va fi majorată de la 600 de mii la 630 de mii de lei.

Cazinourile electronice (activități în domeniul jocurilor de noroc electronice și al pariurilor sportive prin intermediul site-urilor web) au fost incluse într-o categorie separată – cota de impozitare va fi de 500 mii lei.

Taxa pentru stațiile PECO va crește de la 80.000 la 84.000 de lei pentru fiecare stație de alimentare, în timp ce pentru stațiile de încărcare a mașinilor electrice va fi păstrată cota zero.

Proiectul de decizie al munipalității propune reducerea impozitului pentru organizarea de licitații și loterii de la 0,3 la 0,27% din venitul obținut din vânzarea bunurilor declarate pentru licitație sau din valoarea biletelor de loterie.

Proiectului taxelor locale urmează să fie consultat până în data de 24 noiembrie. Ulterior documentul va fi aprobat de Consiliul municipal.

#taxe #primarie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.