Arma Kremlinului, cu care șantajează Moldova, rămâne fără muniție! Chișinăul poate importa GNL din Grecia

Terminalul de la Revythousa își crește capacitatea de a exporta cantități de GNL pentru a acoperi o parte din nevoile altor țări din sud-estul Europei, precum România, Moldova și chiar Ucraina, scrie energypress.gr.

Criza energetică a evidențiat rolul important al acestei infrastructuri energetice din Golful Megara din Grecia, o infrastructură care, ca urmare a proiectelor de modernizare și prin adăugarea unui nou rezervor plutitor de stocare (FSU), își crește capacitatea totală de depozitare, precum și numărul de nave cu GNL pe care le poate primi.

Potrivit directorului executiv al operatorului elen de gaze DESFA, Maria Rita Gkali, creșterea cu 12% a capacității de regazificare a stației de la Revythousa, investiția companiei în stația FSRU de la Alexandroupoli, extinderea conductei TAP și a conductei greco-bulgare IGB oferă Greciei un avantaj pentru a face față unei posibile crize în aprovizionarea cu gaze naturale, .

Maria Rita Gkali subliniază însă că toate aceste infrastructuri vor necesita investiții semnificative pentru consolidarea rețelei DESFA, astfel încât Grecia să poată funcționa ca un hub pentru satisfacerea nevoilor energetice și ale altor țări.

„Sunt necesare diverse investiții pentru integrarea noilor proiecte de gaze naturale în sistem (FSRU, extinderea conductei TAP, conducta IGB), astfel încât Grecia să poată funcționa ca o poartă de intrare pentru a satisface nevoile energetice ale Europei de Sud-Est. În cadrul Planului RePowerEU, DESFA a înaintat o serie de propuneri de proiecte care vor permite creșterea exporturilor de gaze naturale către țările vecine, oferind proiectelor planificate de construire a stațiilor FSRU acces nerestricționat la Sistemul Elen pentru Transportul Gazelor Naturale, modernizând rețeaua cu noi conducte pretabile 100% transportării de hidrogen, eliminând blocajele existente, în vederea unei posibile extinderi a TAP pentru a aduce mai mult gaz azer în Europa și extinzând Stația de Comprimare de la Komotini, care va permite utilizarea integrală a capacității de export a conductei ICGB la 5 miliarde m.c. pe an”, a punctat Maria Rita Gkali.

Potrivit ei, de la începutul crizei energetice și de la izbucnirea războiului din Ucraina, capacitatea de export a stației de la Revythousa a fost consolidată semnificativ, iar navele cu GNL sosite aici acoperă nevoile energetice nu numai ale Greciei, ci și ale Bulgariei. Acest rol al stației de la Revythousa va fi consolidat și mai mult în perioada următoare, întrucât prin intermediul Bulgariei, Grecia va avea posibilitatea de a exporta cantități de gaze pentru a acoperi o parte din nevoile altor țări din sud-estul Europei, precum România, Moldova și chiar Ucraina.

Republica Moldova este dependentă 100% de furnizorul rus de gaze Gazprom. Pentru luna octombrie prețul de achiziție este de peste o mie USD pentru mia de metri cubi, iar tariful pentru consumatorii casnici a fost majorat cu 27,2%, la 29,26 lei pentru metrul cub. Din 1 octombrie prețul de import al gazului este calculat după o altă formulă. Este vorba de 70% prețul la petrol și 30% prețul spot al metanului.

#gaz #import #Grecia #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive