Arma Kremlinului, cu care șantajează Moldova, rămâne fără muniție! Chișinăul poate importa GNL din Grecia

Terminalul de la Revythousa își crește capacitatea de a exporta cantități de GNL pentru a acoperi o parte din nevoile altor țări din sud-estul Europei, precum România, Moldova și chiar Ucraina, scrie energypress.gr.

Criza energetică a evidențiat rolul important al acestei infrastructuri energetice din Golful Megara din Grecia, o infrastructură care, ca urmare a proiectelor de modernizare și prin adăugarea unui nou rezervor plutitor de stocare (FSU), își crește capacitatea totală de depozitare, precum și numărul de nave cu GNL pe care le poate primi.

Potrivit directorului executiv al operatorului elen de gaze DESFA, Maria Rita Gkali, creșterea cu 12% a capacității de regazificare a stației de la Revythousa, investiția companiei în stația FSRU de la Alexandroupoli, extinderea conductei TAP și a conductei greco-bulgare IGB oferă Greciei un avantaj pentru a face față unei posibile crize în aprovizionarea cu gaze naturale, .

Maria Rita Gkali subliniază însă că toate aceste infrastructuri vor necesita investiții semnificative pentru consolidarea rețelei DESFA, astfel încât Grecia să poată funcționa ca un hub pentru satisfacerea nevoilor energetice și ale altor țări.

„Sunt necesare diverse investiții pentru integrarea noilor proiecte de gaze naturale în sistem (FSRU, extinderea conductei TAP, conducta IGB), astfel încât Grecia să poată funcționa ca o poartă de intrare pentru a satisface nevoile energetice ale Europei de Sud-Est. În cadrul Planului RePowerEU, DESFA a înaintat o serie de propuneri de proiecte care vor permite creșterea exporturilor de gaze naturale către țările vecine, oferind proiectelor planificate de construire a stațiilor FSRU acces nerestricționat la Sistemul Elen pentru Transportul Gazelor Naturale, modernizând rețeaua cu noi conducte pretabile 100% transportării de hidrogen, eliminând blocajele existente, în vederea unei posibile extinderi a TAP pentru a aduce mai mult gaz azer în Europa și extinzând Stația de Comprimare de la Komotini, care va permite utilizarea integrală a capacității de export a conductei ICGB la 5 miliarde m.c. pe an”, a punctat Maria Rita Gkali.

Potrivit ei, de la începutul crizei energetice și de la izbucnirea războiului din Ucraina, capacitatea de export a stației de la Revythousa a fost consolidată semnificativ, iar navele cu GNL sosite aici acoperă nevoile energetice nu numai ale Greciei, ci și ale Bulgariei. Acest rol al stației de la Revythousa va fi consolidat și mai mult în perioada următoare, întrucât prin intermediul Bulgariei, Grecia va avea posibilitatea de a exporta cantități de gaze pentru a acoperi o parte din nevoile altor țări din sud-estul Europei, precum România, Moldova și chiar Ucraina.

Republica Moldova este dependentă 100% de furnizorul rus de gaze Gazprom. Pentru luna octombrie prețul de achiziție este de peste o mie USD pentru mia de metri cubi, iar tariful pentru consumatorii casnici a fost majorat cu 27,2%, la 29,26 lei pentru metrul cub. Din 1 octombrie prețul de import al gazului este calculat după o altă formulă. Este vorba de 70% prețul la petrol și 30% prețul spot al metanului.

#gaz #import #Grecia #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova înregistrează cea mai mare scădere procentuală a populației din Europa în perioada 2005–2024, cu un declin de aproximativ 25% în numai două decenii, potrivit datelor Raportul mondial privind migrația 2026, elaborat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), pe baza estimărilor Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al Organizației Națiunilor Unite (UN DESA). Potrivit documentului, Moldova devansează inclusiv Bosnia și Herțegovina și Ucraina în clasamentul statelor europene cu cele mai mari pierderi demografice.

Republica Moldova este în fruntea clasamentului european al declinului demografic, cu o reducere de aproximativ un sfert a populației față de anul 2005. Bosnia și Herțegovina înregistrează o diminuare de circa 24%, iar Ucraina de aproximativ 22%.

Situația contrastează cu evoluțiile din alte state europene. Luxemburg a înregistrat o creștere a populației de aproape 47%, Islanda de circa 34%, Malta de aproximativ 31%, iar Irlanda de aproape 30%. Astfel, în timp ce unele economii europene au atras populație și au cunoscut o expansiune demografică importantă, Republica Moldova a pierdut o parte considerabilă dintre locuitori.

Autorii raportului constată că șapte dintre cele 20 de țări europene incluse în comparație au înregistrat scăderi ale populației în intervalul analizat. Cele mai accentuate reduceri au fost consemnate în Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina și Ucraina. În cazul Ucrainei, declinul a fost agravat în ultimii ani de invazia rusă pe scară largă, care a determinat milioane de persoane să-și părăsească țara.

Raportul atrage atenția că Europa este regiunea cu cel mai mare număr de țări afectate de scăderi demografice. Fenomenul este alimentat în principal de natalitatea redusă, la care se adaugă emigrația, în special în statele din estul continentului.

Potrivit estimărilor demografice citate de OIM, Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina și Lituania se numără printre țările europene a căror populație ar putea scădea cu cel puțin încă 20% în următorii 30 de ani.

Raportul mondial cu privire la migrația 2026 evidențiază și o diferență între evoluțiile demografice ale regiunilor lumii. În timp ce numeroase state africane și asiatice continuă să înregistreze creșteri ale populației, o parte a Europei se confruntă cu reduceri ale numărului de locuitori.