FOTO, VIDEO Procesul de recuperare a bunurilor infracționale va funcționa mai eficient

07 Nov. 2022, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Nov. 2022, 15:44 // Actual //  bani.md

Bunurile infracționale vor fi recuperate mai eficient. Un program național în acest sens a fost elaborat de către un grup de experți naționali și internaționali și ar urma să fie aprobat de Parlament până la finele anului curent. Documentul strategic va responsabiliza instituțiile implicate în recuperarea activelor provenite din infracțiuni și reutilizarea acestora în scopuri sociale. Programul Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale, dar și alte subiecte de importanță majoră din domeniu au fost prezentate în cadrul unui club de presă desfășurat la Chișinău. Evenimentul a fost organizat de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) din cadrul Centrului Național Anticorupție în parteneriat cu Fundația Soros Moldova.

Programul Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale ar urma să fie implementat în perioada 2023-2027 și are la bază câteva obiective principale: coagularea unui mecanism național de recuperare a bunurilor infracționale, îmbunătățirea expertizei privind recuperarea bunurilor, dar și sporirea transparenței și integrității în domeniu.

„Subiectul recuperării bunurilor infracționale se regăsește atât pe agenda internă, ca o acțiune din Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2020–2025,  cât și pe cea externă a țării noastre, inclusiv în contextul Acordului de asistență macrofinanciară, a recomandărilor rundei a cincea de evaluare a Comitetului Moneyval a Consiliului Europei. Este o prioritate pe plan politic, public, asociativ și, nu în ultimul rând, unul dintre angajamentele pe care le are Republica Moldova în contextul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Am sesizat anumite rezerve în cooperarea inter-instituțională și pe plan legislativ, de aceea am simțit necesitatea emiterii unui astfel de document și sperăm să fie aprobat cât de curând. Mizăm că drept urmare, se vor consolida mecanismele naționale de recuperare a bunurilor infracționale”, a declarat Șeful Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, Serghei Carapunarlî.

Pentru elaborarea documentului, în luna martie a acestui an a fost creat un grup de lucru inter-instituțional, care a întrunit reprezentanți și delegați din peste 25 de entități și autorități: instituții de drept, ministere, Președinția, Parlamentul, procuraturile specializate, Banca Națională, Consiliul Superior al Magistraturii, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, reprezentanți ai Guvernului, Fundația Soros Moldova și altele.

„Ne punem multe speranțe în acest document strategic important, care va seta foarte clar prioritățile pentru următorii 5 ani, cu privire la ceea ce urmează să realizăm împreună. Pe lângă ARBI, în procesul de recuperare a bunurilor infracționale sunt implicate un șir de alte instituții care, de asemenea, trebuie să pună umărul pentru a putea eficientiza procesele și a accelera recuperarea bunurilor infracționale”, menționează Natalia Camburian, Directoarea Departamentului Buna Guvernare, Fundația Soros Moldova.

Pe lângă prezentarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale, în cadrul evenimentului au mai fost discutate și alte subiecte actuale, precum: acțiunile întreprinse de ARBI în parteneriat cu organizațiile internaționale de profil, cooperarea ARBI cu instituțiile din Moldova pentru recuperarea bunurilor infracționale, dar și limitările legislative din acest domeniu.

„Cheia succesului în procesul de recuperare este cooperarea inter-instituțională și această recuperare vine ca răspuns la eficiența sistemului. Este important ca la fiecare etapă a procesului de recuperare să existe sinergie și încredere reciprocă, alimentate de transparența maximă a acțiunilor care se află în derulare. Atât organele de drept, ARBI, dar și procurorii, judecătorii, Serviciul Fiscal de Stat și executorii judecătorești ar trebui să aibă aceleași priorități și o percepție unică la nivel național pentru a facilita recuperarea bunurilor infracționale”, a spus Pavel Calpajiu, Șeful Direcției evaluare, administrare și valorificare a bunurilor indisponibilizate, ARBI.

În afară de cooperarea internațională formală, care este o atribuție a Procuraturii Generale și a Ministerului Justiției, ARBI are o colaborare informală cu instituțiile similare din străinătate, care facilitează schimbul de informații rapid și sigur, dar și preluarea bunelor practici. De asemenea, specialiștii ARBI subliniază că recuperarea bunurilor infracționale este un proces dinamic, activ și în continuă schimbare, care se adaptează constant la standardele internaționale.

Din anul 2021, Fundația Soros Moldova cooperează cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), oferindu-i asistență tehnică și suport pentru creșterea capacităților instituționale, definirea proceselor de lucru, îmbunătățirea comunicării, evaluarea necesităților, dar și dezvoltarea cadrului normativ și a legislației aferente.

 

22 Oct. 2026, 11:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
22 Oct. 2026, 11:23 // Actual //  Grîu Tatiana

Locuitorii din regiunea transnistreană vor beneficia de ajutoare sociale, sprijin medical, burse și investiții în infrastructură prin Fondul de convergență, în condițiile prevăzute de un proiect de regulament elaborat de Cancelaria de Stat. Documentul stabilește cine va putea primi sprijin, cum vor fi repartizați banii și cine va controla utilizarea acestora. 

Printre beneficiarii eligibili sunt cetățenii Republicii Moldova domiciliați în regiunea transnistreană, inclusiv familiile cu copii, persoanele în etate, persoanele cu dizabilități și cele aflate în dificultate. Vor putea fi finanțate servicii sociale și medicale, dar și ajutoare temporare pentru oamenii afectați de schimbări economice, fiscale sau energetice. Condițiile concrete vor fi stabilite de autoritățile responsabile, în limita alocațiilor aprobate.

Elevii și studenții din regiune care învață sau urmează să fie integrați în sistemul educațional al Republicii Moldova vor putea beneficia de burse, activități educaționale, instruiri și programe de mobilitate.

Sprijinul va putea ajunge și la victimele violenței în familie și ale altor infracțiuni. Documentul include separat persoanele supuse detențiilor ilegale, persecuțiilor sau intimidărilor din partea structurilor de la Tiraspol, în cazurile documentate de autoritățile competente ale Republicii Moldova.

Fondul va putea finanța și proiecte pentru comunități și instituții publice care deservesc aceste categorii de beneficiari. Banii vor putea fi investiți în drumuri, școli, instituții medicale, servicii sociale, infrastructură comunală și energetică, precum și în proiecte culturale comune între cele două maluri ale Nistrului.

Companiile vor beneficia exclusiv indirect, prin infrastructură mai bună, servicii publice digitalizate, instruire și consultanță pentru respectarea cadrului legal, fiscal și vamal al Republicii Moldova. Proiectul interzice acordarea din Fond a granturilor, subvențiilor, creditelor și altor plăți directe către agenți economici sau organizații neguvernamentale. Vor fi permise plățile pentru lucrările, bunurile și serviciile contractate legal în cadrul proiectelor, precum și cele efectuate furnizorilor în beneficiul persoanelor eligibile.

Nu vor fi eligibile entitățile care nu sunt înregistrate și împuternicite conform legislației Republicii Moldova, partidele politice și organizațiile afiliate acestora. Sunt excluse și persoanele juridice aflate în insolvabilitate, lichidare sau cu activitatea suspendată. Nu vor putea accesa finanțare nici solicitanții cu restanțe la bugetul public național, cu excepția celor care respectă un acord legal de eșalonare a plăților. Aceeași interdicție se aplică celor care prezintă informații false sau documente falsificate și celor care au utilizat anterior bani publici în alte scopuri, fără să restituie sumele datorate.

Prioritățile de finanțare vor fi aprobate de un Consiliu de coordonare condus de vicepremierul pentru reintegrare. Pregătirea propunerilor, organizarea ședințelor și centralizarea rapoartelor vor reveni unui Secretariat, asigurat de secretarul de stat al Guvernului pentru reintegrare, asistat de reprezentanții instituțiilor membre ale Consiliului. Gestionarea efectivă a banilor, achizițiile și realizarea proiectelor vor reveni autorităților responsabile.

Lista priorităților va fi elaborată anual până la 25 ianuarie și aprobată în primul trimestru. Alocările vor fi determinate anual, prin bugetul de stat.

Fondul va fi alimentat dintr-o parte a încasărilor din TVA, accize și taxe vamale aferente mărfurilor introduse în regiunea transnistreană, achitate de persoanele fizice și juridice din regiune. Alte surse vor fi contribuțiile donatorilor externi și alte finanțări prevăzute de cadrul legal.