Taxiurile aeriene ar putea ajunge pe pieţe în 2030

05 Dec. 2022, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Dec. 2022, 05:45 // Actual //  bani.md

Sectorul aviatic se îndreaptă către o altă eră. În următorul deceniu, taxiurile aeriene electrice ar putea revoluționa sectorul aviatic.

În ultima perioadă, tot mai multe companii din SUA, inclusiv mai multe startup-uri au început să dezvolte taxiuri electrice aeriene ce au ca scop să scoată maşinile de pe şosea şi să mute traficul în aer, transmite CNBC, citat de news.ro.

Un exemplu în acest sens este compania Delta Air Lines, care în luna octombrie s-a alăturat listei companiilor aeriene ce susţin startup-urile de tehnologie pentru vehicule electrice, cu o investiţie de 60 de milioane de dolari în Joby Aviation, o companie ce dezvoltă avioane electrice cu decolare şi aterizare verticală (eVTOL), destinate să funcţioneze ca serviciu de taxi aerian.

În 2021, când Joby şi-a anunţat planul de a-şi lansa taxiurile aeriene asemănătoare Uber până în 2024, a generat critici din partea analiştilor din industrie cu privire la capacitatea de a se lansa până la acea dată.

Dar investiţia Delta în Joby este un parteneriat de cinci ani pentru a opera eVTOL-uri exclusiv în reţeaua Delta.

United Airlines este, de asemenea, într-un parteneriat cu o startup cu sediul în Suedia, Heart Aerospace, pentru a avea avioane electrice care zboară pe rute regionale până în 2030, acesta adăugându-se altor două investiţii eVTOL ale companiei aeriene.

Una este de 15 milioane de dolari cu Eve Air Mobility, pentru 200 de avioane, iar cealaltă de 10 milioane de dolari cu Archer Aviation, pentru 100 de eVTOL.

American Airlines a investit 25 de milioane de dolari în Vertical Aerospace, o companie cu sediul în Marea Britanie, cu o comandă pentru 50 de avioane. În acest ritm, analiștii spun că taxiurile aeriene ar putea ajunge pe pieţe în anii 2030.

„În timp ce marile companii aeriene încheie acorduri cu startup-uri globale, este important să ne amintim că acestea sunt condiţionate. Depinde de certificarea acestor aeronave şi de cât de repede le pot fabrica companiile”, a declarat Savanthi Syth, director general de cercetare în capital, acoperind companiile aeriene globale şi mobilitatea la firma Raymond James.

Odată ce aceste avioane sunt certificate şi încep să-şi intensifice producţia, Syth a spus că dimensiunea potenţială a pieţei depinde în mare măsură de cât de aproape pot ajunge companiile eVTOL de unde sunt consumatorii.

Companiile vor ca eVTOL-urile să utilizeze infrastructura existentă pentru a funcţiona, cum ar fi crearea de ”vertistop-uri”, în cazul în care aeronavele aterizează deasupra clădirilor din zonele urbane pentru a transporta pe distanţe scurte sau ”vertiporturi”, care utilizează aeroporturile regionale pentru a transporta pe distanţe mai lungi, aproximativ peste 100 de mile.

Potrivit lui Syth, dacă companiile pot crea vertistop-uri şi vertiport-uri în apropierea consumatorilor din zonele rezidenţiale, atunci dimensiunea pieţei ar putea fi mare.

„Credem că veţi vedea operaţiuni mici ale eVTOL începând cu 2025, iar certificările vor începe, sperăm, în 2024. Dar pentru a vedea o mulţime de avioane zburând deasupra capului, probabil că va fi mai probabil în anii 2030”, a completat Syth.

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.