Tehnici de propagandă în era informației: Formarea opiniei publice și manipularea

În era tehnologiei informației, diseminarea opiniilor și gestionarea opiniei publice au dobândit noi dimensiuni. Tehnicile de propagandă, caracterizate prin difuzarea de fapte deformate, informații distorsionate și date deliberat false, au devenit un instrument puternic de influențare a conștiinței de masă, potrivit lui Oleksandr Horokhovskyi, trainerul care a vorbit în cadrul celui de al doilea curs „Propaganda rusă” în cadrul proiectului Impact Podcast.

Propaganda, ca fenomen complex, utilizează diverse metode și „rețete pentru feluri de mâncare diferite”, alcătuite din ingrediente comune. În funcție de obiectivele urmărite prin distorsionarea informațiilor, sunt selectate ingredientele adecvate pentru „gătirea felului de mâncare”. Cea mai versatilă practică din acest meniu este propaganda, care poate fi creată dintr-o varietate de ingrediente în funcție de efectul dorit.

Manipularea, una dintre metodele cheie de distorsionare a informațiilor, joacă un rol esențial în practicile de propagandă. Aceasta poate lua forma manipulării argumentelor și faptelor logice, precum și a manipulării conștiinței și comportamentului. În contextul condițiilor actuale, operațiunile speciale de informații și psihologie (IPSO) devin extrem de periculoase, capabile să introducă profund idei de propagandă.

Metodele moderne de propagandă creează matrici pseudoinformaționale, care pot fi folosite în războaiele informaționale împotriva diferitelor obiecte – fie că este vorba de fapte, fenomene, societatea civilă sau chiar de un stat. Aceste „matrici” pot fi adaptate pentru a se potrivi cu diverse scopuri și obiective, inclusiv amploarea impactului informației, durata și intensitatea acesteia.

Sistemul de influență al „propagandei schimbării sensului” utilizează metode clasice de propagandă precum „marea minciună”, „heringul stricat”, „dovezi absolute”, „40 cu 60” și repetarea frecventă. Aceste metode permit crearea unei viziuni distorsionate asupra evenimentelor și influențarea opiniei publice pentru a obține anumite rezultate.

În era informațională modernă, înțelegerea tehnicilor de propagandă și a metodelor de distorsionare a informațiilor este cheia pentru a face diferența între manipulări și pentru a dezvolta o percepție mai critică și mai conștientă a lumii înconjurătoare.

Pentru a pune întrebări experților, puteți accesa canalul de Telegram al proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#media #propaganda #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.