Tehnici de propagandă în era informației: Formarea opiniei publice și manipularea

În era tehnologiei informației, diseminarea opiniilor și gestionarea opiniei publice au dobândit noi dimensiuni. Tehnicile de propagandă, caracterizate prin difuzarea de fapte deformate, informații distorsionate și date deliberat false, au devenit un instrument puternic de influențare a conștiinței de masă, potrivit lui Oleksandr Horokhovskyi, trainerul care a vorbit în cadrul celui de al doilea curs „Propaganda rusă” în cadrul proiectului Impact Podcast.

Propaganda, ca fenomen complex, utilizează diverse metode și „rețete pentru feluri de mâncare diferite”, alcătuite din ingrediente comune. În funcție de obiectivele urmărite prin distorsionarea informațiilor, sunt selectate ingredientele adecvate pentru „gătirea felului de mâncare”. Cea mai versatilă practică din acest meniu este propaganda, care poate fi creată dintr-o varietate de ingrediente în funcție de efectul dorit.

Manipularea, una dintre metodele cheie de distorsionare a informațiilor, joacă un rol esențial în practicile de propagandă. Aceasta poate lua forma manipulării argumentelor și faptelor logice, precum și a manipulării conștiinței și comportamentului. În contextul condițiilor actuale, operațiunile speciale de informații și psihologie (IPSO) devin extrem de periculoase, capabile să introducă profund idei de propagandă.

Metodele moderne de propagandă creează matrici pseudoinformaționale, care pot fi folosite în războaiele informaționale împotriva diferitelor obiecte – fie că este vorba de fapte, fenomene, societatea civilă sau chiar de un stat. Aceste „matrici” pot fi adaptate pentru a se potrivi cu diverse scopuri și obiective, inclusiv amploarea impactului informației, durata și intensitatea acesteia.

Sistemul de influență al „propagandei schimbării sensului” utilizează metode clasice de propagandă precum „marea minciună”, „heringul stricat”, „dovezi absolute”, „40 cu 60” și repetarea frecventă. Aceste metode permit crearea unei viziuni distorsionate asupra evenimentelor și influențarea opiniei publice pentru a obține anumite rezultate.

În era informațională modernă, înțelegerea tehnicilor de propagandă și a metodelor de distorsionare a informațiilor este cheia pentru a face diferența între manipulări și pentru a dezvolta o percepție mai critică și mai conștientă a lumii înconjurătoare.

Pentru a pune întrebări experților, puteți accesa canalul de Telegram al proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#media #propaganda #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.