„Terminalul electoral”: Aeroportul Chișinău anunță extindere de 700 milioane cu două luni înainte de alegeri

Aeroportul Internațional Chișinău, rebotezat „Eugen Doga”, intră într-o nouă etapă de dezvoltare, cu o investiție ambițioasă de peste 700 milioane lei pentru extinderea terminalului de pasageri. Proiectul, lansat cu exact două luni înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie, ridică semne de întrebare privind oportunitatea electorală a momentului anunțului.

Potrivit directorului Aeroportului, Sergiu Spoială, lucrările ar urma să înceapă în cursul acestui an, imediat după desemnarea prin licitație a companiei de construcție, iar finalizarea este estimată pentru sfârșitul anului 2026. Suprafața terminalului va fi extinsă cu aproximativ 5.000 de metri pătrați, iar finanțarea se va face integral din veniturile proprii ale aeroportului – inclusiv din traficul generat de cetățenii ucraineni, care reprezintă în prezent circa 20–21% din totalul pasagerilor.

Proiectul, care a costat 6,5 milioane de lei a fost elaborat de OATUCL, prevede reorganizarea completă a zonelor de check-in și procesare bagaje, construcția unor extensii moderne în zona de plecări, dar și introducerea unor tehnologii avansate: FAST TRACK pentru flux rapid, ABC-gate-uri pentru control automatizat al pașapoartelor și sisteme de tip self-service pentru bagaje. Vor fi amenajate noi zone de așteptare, extins business lounge-ul, dar și create spații suplimentare pentru confortul pasagerilor – terasă acoperită, cabine de duș etc.

Întrebat dacă termenul de finalizare din 2026 este realist, Spoială a declarat că „marea parte a proiectului a fost deja realizată la nivel tehnic”, iar procedura de desemnare a constructorului „nu va mai dura mult”. „Indiferent de ce va fi în viitor, odată ce proiectul a fost lansat, el trebuie dus la capăt”, a mai spus acesta.

Potrivit datelor oficiale, în prima jumătate a anului 2025, Aeroportul Chișinău a înregistrat un trafic de 2,5 milioane de pasageri. Administrația estimează că până la finalul anului va fi depășit pragul de 5 milioane – o cifră record care justifică, în viziunea conducerii, necesitatea extinderii terminalului.

Rămâne de văzut dacă proiectul va fi dus la capăt conform calendarului și bugetului anunțat – sau dacă planurile de dezvoltare vor rămâne în istorie drept o altă promisiune lansată la timp pentru alegeri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.