The Economist a ales țara anului 2021. Moldova - cea mai săracă, dar printre finaliste

În fiecare an, prestigioasa revistă „The Economist” alege o „țară a anului”. Premiul nu se acordă nici celei mai mari, nici celei mai bogate și nici celei mai fericite, ci celei care, în opinia jurnaliștilor, și-a îmbunătățit cel mai mult imaginea în 2021.

Printre câștigătoarele din trecut s-au numărat Uzbekistan (pentru abolirea sclaviei), Columbia (pentru că a făcut pace) și Tunisia (pentru că s-a deschis către democrație). Anul acesta, menționează publicația, a fost unul dificil, mohorât și doar câteva „stele” au strălucit. Printre ele s-a numărat însă și Republica Moldova.

În 2021, Covid-19 a continuat să răspândească nenorocirea, în timp ce vaccinurile concepute în mod atât de strălucit au fost distribuite în mod inegal și au apărut noi variante, cum ar fi Omicron. În multe țări, libertățile civile și normele democratice au fost erodate. Principalul lider al opoziției din Rusia, Alexei Navalnîi, a fost încarcerat. Susținătorii lui Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul în SUA. Războaiele civile au cuprins Etiopia și Myanmar. Cu toate acestea, în mijlocul întunericului, câteva țări au strălucit, scrie The Economist.

Principalele candidate la titlul de „țara anului 2021”

În micul stat Samoa, justiția a dezamorsat o criză constituțională, a dat afară partidul aflat la putere de 33 de ani și un prim-ministru care pretindea că a fost ales de Dumnezeu și a instalat un reformator, prima femeie care ocupă această funcție.

Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, a fost mult timp un centru pentru spălarea banilor din Rusia. Dar la sfârșitul anului 2020 a ales-o ca președinte pe Maia Sandu, o luptătoare împotriva corupției, iar în 2021 a încredințat partidului ei controlul în Parlament, arată The Economist.

Zambia și-a recâștigat democrația. În urmă cu un an, țara era coruptă și falimentară. În august, conducătorii săi au încercat să fraudeze alegerile, dar populația l-a votat pe Hakainde Hichilema, un om de afaceri liberal, cu o marjă atât de mare, încât fraudarea votului a eșuat. De atunci, Hichilema a încheiat un acord cu FMI, a promis că va reduce subvențiile risipitoare la combustibil și electricitate și a început să investigheze corupția.

Lituania a luptat și ea pentru valorile democratice și s-a dovedit o țară curajoasă. Dacă acest stat baltic ar fi un oraș, abia dacă ar intra în top 40 din China, după populație. Cu toate acestea, a sfidat guvernul de la Beijing, permițând Taiwanului să deschidă un birou de reprezentare în Vilnius, capitala Lituaniei. Pe de altă parte, Lituania a ținut piept unor regimuri autoritare. A oferit adăpost disidenților din Belarus și Rusia, inclusiv femeii care a câștigat, probabil, cele mai recente alegeri prezidențiale din Belarus, Svetlana Tihanovskaia. Liderul autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a încercat să se răzbune forțând mii de refugiați „de import” să treacă granița lituaniană. Lituania a răspuns ferm, dar ceva mai uman decât Polonia, pe care Belarusul a provocat-o în același mod. „Dar chiar și așa, nu ea este câștigătorul nostru”, menționează The Economist.

#candidate #țară #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat raportul generalizat privind veniturile campaniei electorale a concurenților pentru parlamentarele din 28 septembrie 2025. Documentul arată că partidele, blocurile și candidați independenți au mobilizat peste 100 de milioane de lei, însă nu doar banii au contat: zeci de mii de ore de muncă voluntară, evaluate la milioane de lei, au devenit arma invizibilă a partidelor mari, în timp ce independenții au încercat să compenseze cu sprijin modest, dar esențial, din partea susținătorilor.

Lider la capitolul finanțare a fost Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, care a raportat venituri totale de 30,88 milioane lei, dintre care 20,48 milioane lei activitate de voluntariat.

Pe locul doi se află Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), cu venituri totale de 25,16 milioane lei, sprijinite de donații din partea persoanelor fizice (peste 5,7 milioane lei), fonduri proprii (4,2 milioane lei) și voluntariat în valoare de 7 milioane de lei.

Urmează Blocul Electoral „ALTERNATIVA”, cu 13,66 milioane lei, dintre care 5,19 milioane lei reprezintă activitate de voluntariat. Partidul Politic „Partidul Nostru” a mobilizat 10,46 milioane lei, cu o contribuție uriașă a voluntarilor evaluată la 4,98 milioane lei.

Mișcarea Respect Moldova a raportat venituri de 5,87 milioane lei, din care 3,35 milioane lei provin din activități de voluntariat. Alianța „MOLDOVENII” a adunat 4,58 milioane lei, unde voluntariatul este estimat la 950,7 mii lei.

La rândul său, Partidul Social Democrat European a mobilizat 1,08 milioane lei, incluzând 97,5 mii lei din implicarea voluntarilor.

În ceea ce privește candidații independenți, Andrei Năstase – 951,6 mii lei, cu 60 mii lei evaluate ca activitate de voluntariat, Olesea Stamate – 555,3 mii lei, fără voluntariat raportat, Victoria Sanduța – 139,4 mii lei, cu 16 mii lei din voluntariat și Tatiana Crețu – 38,7 mii lei, fără voluntariat.