Investițiile vin cu elicopterul! Șefa Agenției visează heliport, operă și balet în nordul Moldovei

Investitorii străini care aleg Republica Moldova nu vin doar pentru oportunitățile de afaceri, ci pentru întreg stilul de viață pe care țara îl poate oferi, a afirmat Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, într-un interviu oferit Ziarului de Gardă. Potrivit acesteia, marile companii, inclusiv business-urile de familie cu averi de ordinul miliardelor, privesc investiția într-o țară ca pe un întreg pachet: de la infrastructură și conectivitate, până la calitatea vieții, educație și cultură.

Bejan explică faptul că, dincolo de cadrul legal și procedurile administrative, investitorii pun un preț foarte mare pe accesibilitatea transportului și mobilitate. „Pentru mulți contează cât de aproape este oficiul lor de aeroport, să existe zboruri directe, acces în lounge și conexiuni rapide către sediul companiei lor”, spune ea. Cerințele sunt uneori neobișnuite: Agenția de Investiții a primit chiar solicitări legate de locurile unde pot ateriza elicoptere, pentru potențiali investitori care preferă acest mod de deplasare.

Un alt aspect esențial privește modul în care investitorii își aduc sau își trimit managerii în țara de destinație. Dacă un director venit din Viena este obișnuit să meargă la teatru sau la operă, acesta va căuta aceleași opțiuni culturale și în Republica Moldova. „Ei se uită la tot ecosistemul: activități culturale, oferte sportive, școli și grădinițe de calitate. Pentru că atunci când vine un investitor și își mută familia aici sau trimite manageri cu familiile lor, nu investesc doar bani — investesc propria viață”, explică Bejan.

În acest context, dezvoltarea infrastructurii culturale și recreaționale devine o condiție indirectă, dar crucială, pentru atragerea capitalului străin. Iar resursele naturale ale Moldovei — fructele, legumele, vinăriile — pot deveni atuuri importante, la pachet cu un nivel mai ridicat de cultură civică și diversitate în opțiunile de petrecere a timpului liber.

În final, Bejan subliniază că toate aceste cerințe ar trebui privite ca oportunități: „Ne dorim investiții pentru ca cetățenii Republicii Moldova să trăiască mai bine acasă. Și dacă investitorii cer mai multe școli bune, mai multă cultură și mai multe opțiuni de recreere, toate acestea sunt, de fapt, lucruri care ne vor face viața mai bună tuturor”.

Ultimele date satristice relevă că , Republica Moldova a atras în 2024 investiții străine directe (ISD) de 344 mil. dolari, în scădere față de 357 mil. dolari în 2023 (-3,6%). Nivelul rămâne sub vârful post-pandemie din 2022 (591 mil. dolari, -41,8%) și sub media 2019–2024 (circa 395 mil. dolari, -12,9%).

#bejan #heliport #investii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.