The Economist: Care sunt economiile care s-au descurcat cel mai bine în pandemie și care au mers cel mai prost

06 Ian. 2022, 12:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Ian. 2022, 12:11 // Actual //  bani.md

Pandemia de coronavirus a creat învingători și învinși, iar diferențele vor persista și în 2022. Publicația britanică The Economist, citată de libertatea.ro a realizat un clasament al țărilor care au rezistat cel mai bine din punct de vedere economic în timpul pandemiei de coronavirus.

Pentru clasamentul realizat, publicația financiară a adunat date privind cinci indicatori:

Produsul Intern Brut (PIB)

veniturile gospodăriilor

performanța bursei cheltuielile de capital

îndatorarea guvernamentală.

Au fost analizate 23 dintre cele mai bogate țări din lume, din cele 38 care sunt membre ale Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD).

Au fost comparate rezultatele înregistrate la finalul trimestrului trei din 2021 cu cele obținute în trimestrul patru al lui 2019, înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19.

Statele nordice domină clasamentul Statele nordice domină topul, care este condus de Danemarca, în vreme ce Suedia se află pe locul al treilea, iar Norvegia, pe patru. Locul al doilea este ocupat de Slovenia. Top zece este completat de către Chile (5), Irlanda și Polonia (ambele pe 6), Olanda (8), Statele Unite ale Americii (9) și Australia și Canada (ambele pe 10).

România nu apare în clasament, deoarece țara nu este membră OECD. Dintre vecinii României apar Polonia (6), Ungaria (13) și Grecia (14).

Țările mari din Europa s-au descurcat mai greu

The Economist notează că multe state europene mari, precum Marea Britanie (22), Germania (20) și Italia (15) s-au descurcat mai slab decât statele nordice și Statele Unite, în vreme ce Spania (23) a avut cea mai slabă performanță.

Ce arată indicatorii selectați

Comparația Produsului Intern Brut (PIB) cu finalul anului 2019, cel dinaintea pandemiei, arată sănătatea economiei, notează publicația financiară. Anumite țări au părut vulnerabile la interdicțiile de călătorie și au înregistrat un colaps în domeniul serviciilor, în particular cele din sudul Europei, care se bazează masiv pe turism. Altele, precum Belgia și Marea Britanie, au avut niveluri ridicate de infecții cu noul coronavirus și morți, ceea ce a limitat consumul.

Cât de bine le-a mers familiilor

Schimbările în veniturile gospodăriilor oferă date despre cât de bine le-a mers familiilor. Acestea includ atât câștigurile din salarii, cât și banii acordați de guvernele lumii în cadrul programelor de stimulare. În anumite țări, în special cele unde impactul virusului a fost relativ slab, piața muncii nu a suferit foarte mult, ceea ce a permis oamenilor să lucreze în continuare. Spre exemplu, rata șomajului aproape că nu s-a schimbat în Japonia. Anumite guverne au compensat pierderile de joburi prin acordarea de mari sume de bani oamenilor. Aceasta a fost strategia Statelor Unite: deși șomajul a crescut pe măsură ce economia a fost închisă, gospodăriile au primit peste 2.000 de miliarde de dolari ca transferuri de la stat în 2020 și 2021. Canada a luat măsuri similare. Alte state, precum țările baltice, s-au concentrat pe protejarea firmelor sau pe extinderea capacității sistemului sanitar, conform sursei citate. Austria și Spania au părut că nu au păstrat nici locurile de muncă, nici nu au compensat pierderile. În ambele state veniturile gospodăriilor sunt în continuare cu 6% sub nivelurile pre-pandemice, mai arată The Economist.

Realitatea Live

13 Ian. 2026, 13:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Ian. 2026, 13:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul urmează să aprobe în ședința de miercuri un proiect de hotărâre care prevede majorarea pragului minim al salariilor pentru angajații din unitățile cu autonomie financiară, de la 5.500 lei la 6.300 lei, începând cu luna ianuarie 2026.

Măsura vizează în special categoria IV – personal de deservire tehnică (funcționar administrativ), pentru care pragul minim se aliniază la noul salariu minim garantat.

Creșterea pragului salarial va fi aplicată angajaților din autorități și instituții publice cu autonomie financiară, inclusiv:

Ministerul Economiei și Infrastructurii

Centrul Național de Acreditare (MOLDAC)
Inspectoratul Energetic de Stat
Agenția Navală a Republicii Moldova
Serviciul Național de Management al Frecvențelor Radio
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

Intehagro
Centrul de Standardizare și Stabilire a Calității Nutrețurilor
Centrul de Standardizare și Experimentare a Producției de Conserve
Centrul de Stat pentru Atestarea și Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar
Centrul Național de Verificare a Calității Producției Alcoolice
Centrul Național de Verificare și Certificare a Producției Vegetale și Solului
Centrul de Stat pentru Certificarea Materialului Semincer
Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor

Serviciul de Stat pentru Verificarea și Expertizarea Proiectelor și Construcțiilor
Ministerul Transporturilor

Agenția Națională Transport Auto
Ministerul Sănătății

Comitetul Național de Expertiză Etică a Studiului Clinic
Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate
Centrul Republican Experimental de Protezare, Ortopedie și Reabilitare
Ministerul Finanțelor

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe
Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării
Cancelaria de Stat

Agenția de Guvernare Electronică
Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică
Agenția Informațională de Stat „Moldpres”
Palatul Republicii
Pensiunea din Holercani
Ministerul Educației

Fondul Special pentru Manuale

Potrivit Notei de fundamentare, măsura are un impact pozitiv asupra sectorului public, prin creșterea nivelului de salarizare, fără impact asupra sectorului privat și fără riscuri de corupție

Hotărârea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial și se va aplica începând cu salarizarea pentru luna ianuarie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!