Tinerii fug, bătrânii mor, iar banii stau în bănci – radiografia Moldovei, un stat în colaps

Economista Inna Vîrtosu vine cu o analiză detaliată și incisivă a realității economice din Republica Moldova, pornind de la constatările expertului Veaceslav Ioniță. Concluziile sunt sumbre: Moldova nu este doar în recesiune, ci într-o criză sistemică profundă, cu o economie pe butuci, tineri care fug în masă, o populație îmbătrânită și o clasă de mijloc firavă, concentrată doar în Chișinău.

Vîrtosu subliniază că raportarea la 1989 nu e întâmplătoare: Moldova a eșuat în 35 de ani să creeze o economie funcțională. Industria s-a prăbușit, agricultura e la cheremul vremii și al piețelor externe, iar banii veniți din afară nu se transformă în investiții, ci în supraviețuire de azi pe mâine.

Lipsa de încredere în stabilitatea statului, birocrația sufocantă și lipsa de predictibilitate alungă capitalul. Antreprenorii preferă să stea pe bani, în timp ce economia reală moare încet.

Economia Moldovei e ca o mașină cu rezervorul spart: funcționează pe împrumuturi mici și rapide, fără baze solide. Băncile preferă creditele de consum, în timp ce investițiile în producție sunt aproape inexistente.

Vîrtosu avertizează că Moldova se golește de tineri, forța vitală a țării. Fără strategii de repatriere, riscăm să devenim o „țară-fantomă”, cu școli goale, sate părăsite și o economie dependentă de remitențe.

Declinul demografic e comparabil cu perioada 1941–1945: în 5 ani, Moldova a pierdut 54.000 de oameni prin scădere naturală.

Restul sunt bugetari, pensionari sau complet inactivi. Economia e susținută de un strat subțire de contribuabili, care plătesc pentru toți ceilalți.

Chișinăul trăiește într-o bulă de confort, cu cafenele și apartamente scumpe, dar Moldova reală e săracă, izolată și fără perspective.

Fără investiții în tehnologie, educație și inovație, PIB-ul crește doar din inerție, nu din dezvoltare reală.

Vîrtosu respinge ideea de a compensa exodul cu muncitori străini, subliniind absurdul situației: „Îi alungăm pe ai noștri și importăm forță de muncă ieftină din alte părți!”

„Moldova e în pragul colapsului economic lent, cu riscul pierderii ireversibile a capitalului uman și al unei crize sociale și politice profunde. Soluția? Reforme dure, guvernare profesionistă, eliminarea corupției, climat investițional stabil și viziune pe termen lung”, susține Inna Vîrtosu. „Mai rămâne o întrebare: cine să facă asta? De unde să luăm guvernanți vizionari, de tip Lee Kuan Yew, cu voință de fier și viziune pe termen lung?”, se întreabă, retoric, economista.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#praf #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.