Tiranul de la Kremlin a vrut să pună cizma pe Moldova! Cum a reușit Chișinăul să scape de gazul rusesc

14 Ian. 2023, 18:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Ian. 2023, 18:17 // Actual //  bani.md

Săptămâna aceasta Energocom anunța într-un comunicat de presă că a cheltuit toți banii de la BERD pentru achiziția gazului. Or, de la 1 decembrie, Republica Moldova a renunțat la metanul rusesc și s-a reorientat pe piețele din vest pentru a-și asigura consumul.

În prezent, Chișinăul consumă gaz din rezerve. „După calculele noastre, cred că reușim să completăm și consumul pentru toată primăvara”, a declarat Victor Bînzari, directorul Energocom într-un interviu pentru Vocea Basarabiei.

„Da, noi avem gaze pe care le folosim procurate inclusiv de la Moldovagaz pe timp de vară, prin acele dispoziții ale CSE pe care le-am procurat și au fost depozitate, acum noi folosim aceste cantități de gaz pentru a fi livrate către Moldovagaz. Dar, după cum am spus, noi avem și cantități procurate din acordul BERD, avem și alte cantități care au fost folosite și depozitate pentru a fi exploatate în perioada de iarnă”, a punctat Bânzari.

Potrivit directorului Energocom, prin posibilitatea aceasta de a aduce gaz prin coridorul transbalcanic în regim revers real, deci nu a fost unul virtual, toată lumea a fost șocată de acest pas istoric pe care l-am făcut și atunci mulți au început să facă legătură cu noi și să discute, pentru că au văzut că suntem parteneri care nu se tem de obstacole și caută soluții pentru rezolvarea problemelor.

„Atunci am început să discutăm cu mai mulți traderi europeni, toată lumea încearcă să semneze un contract cu noi, chiar săptămâna aceasta am avut câteva discuții, sunt companii care au în portofoliu mai multe surse de gaze și atunci ei vor să vină ca să aibă un mic contract cu noi pentru a ne livra o cantitate de gaz, pentru că e un prestigiu pentru ei ceea ce am făcut noi acum”, a mai spus Bînzari.

Potrivit Energocom, prețul de achiziție a fost de 91,4 EUR/MWh, însă în acest preț nu sunt incluse cheltuielile de transport și depozitare. Estimativ, potrivit calculelor mia de metri cubi a costat 965,6 euro.

Energocom nu spune cât gaz a cumpărat din banii împrumutați de la BERD (300 mil. de euro), dar un clacul elementar arată că e vorba de circa 300 milioane metri cubi de metan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!