Iarna blândă din Europa: Binecuvântare pentru sectorul energetic, însă un blestem pentru agricultură

14 Ian. 2023, 16:50
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
14 Ian. 2023, 16:50 // Actual //  Lupu Eduard

Cu maxime de aproape 20 de grade Celsius în unele părţi ale Poloniei şi de peste 25 de grade în Spania, şapte ţări europene au înregistrat în ziua de Anul Nou cea mai ridicată temperatură din ianuarie.

Pe lângă faptul că îi alarmează pe climatologi, acest lucru îi îngrijorează pe fermierii din multe părţi ale Europei. Fără zăpadă, mediul rural are de suferit, după cum a avertizat cea mai mare asociaţie de fermieri din Italia, Coldiretti.

Temperaturile blânde au scăzut preţurile la energie, ceea ce reprezintă o veste bună pentru consumatorii care au fost afectaţi de creşterea vertiginoasă a costurilor de la invazia Rusiei în Ucraina şi de sancţiunile UE ca răspuns, care au făcut ravagii pe piaţa energetică de pe continent.

Dar o iarnă caldă riscă să reducă randamentul culturilor într-un moment în care fermierii se luptă deja cu lipsa de îngrăşăminte, o altă consecinţă a războiului, şi nu şi-au revenit încă după seceta din vara trecută. Acest lucru pune presiune pe preţurile în creştere ale alimentelor din regiune, care au rămas la niveluri record chiar dacă inflaţia globală a scăzut.

Atunci când temperaturile cresc prea mult, preţurile la alimente urmează, potrivit unor cercetări recente efectuate de Paul Griffin, profesor la UC Davis Graduate School of Management din cadrul Universităţii din California, care a investigat impactul economic şi financiar al vremii extreme.

„Primăvară falsă”

În landul german Saxonia-Anhalt, unde Carl-Philipp Bartmer este fermier, temperatura a trecut de la minus 20 de grade Celsius la plus 17 grade în decurs de două săptămâni în decembrie, relatează POLITICO.

„Nu am mai experimentat aşa ceva până acum”, a declarat bărbatul de 33 de ani. „Este complet nebunesc”.

Principala temere a lui Bartmer este că volatilitatea temperaturilor îi va păcăli culturile sale de grâu de iarnă şi orz să germineze mai devreme.

Aceste culturi nou înflorite sau „mândre de iarnă”, cum sunt numite, sunt mai vulnerabile la daunele provocate de îngheţ, ceea ce nu contează dacă temperaturile blânde continuă. De fapt, creşterea timpurie îi poate ajuta pe fermieri să aibă un avans.

„Dar problema este că iarna nu s-a terminat”, a spus Bartmer.

Săptămâna viitoare, în nord-vestul Europei, temperaturile vor scădea sub normele sezoniere, potrivit prognozelor.

Vremea rece va lovi din nou, în curând, şi estul Germaniei, a precizat Bartmer. Când se va întâmpla, el se teme că ar putea pierde până la 70% din culturile de orz şi grâu de iarnă semănate pe cele 3.000 de hectare de teren pe care le deţine.

„Ca fermier, nu poţi lua nicio măsură pentru a reduce pagubele, trebuie doar să speri că plantele sunt suficient de puternice”, a spus el.

Fără zăpadă, fără apă

Cea mai mare problemă, însă, potrivit experţilor, este că o mare parte din terenurile agricole europene se bazează pe sursele de apă de după topirea zăpezii.

Zăpada este foarte bună pentru irigarea solului, deoarece acoperă solul şi se topeşte puţin câte puţin, astfel încât apa este absorbită lent, pe o perioadă lungă de timp. În schimb, ploile abundente sfârşesc adesea prin a se scurge la suprafaţă – mai ales atunci când cad pe un pământ uscat, care este mai puţin capabil să absoarbă apa.

În întreaga Europă, 2022 a fost al doilea cel mai cald an înregistrat vreodată. În multe locuri a fost, de asemenea, cel mai secetos.

Ploile din ultimele luni ale anului au oferit o oarecare speranţă. Dar temperaturile ridicate din timpul iernii ar putea aduce un regres, deoarece absenţa zăpezii riscă să limiteze rezervele de apă pentru sezonul următor, a explicat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Iul. 2024, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
24 Iul. 2024, 16:46 // Actual //  Lupu Eduard

Reclamele la jocurile de noroc ar putea reapărea în Republica Moldova, după ce în noiembrie 2021 Parlamentul a votat interzicerea acestora. Deputații PAS, Radu Marian și Dorian Istrati, au înregistrat un proiect de lege care prevede permisiunea reclamelor și sponsorizărilor pentru jocurile de noroc cu risc social scăzut.

„Permiterea inițierii sau participării la activități de sponsorizare sau de filantropie, a agenților economici care organizează, desfășoară sau exploatează jocurile de noroc cu risc social scăzut, în urma cărora marca comercială a Loteriei Naționale a Moldovei poate deveni publicitară”, se arată în inițiativa deputaților.

Această măsură vine să încurajeze mai multe investiții în activitățile sportive de masă și alte evenimente sociale. Publicitatea și programele audiovizuale sponsorizate de organizatorii jocurilor de noroc vor fi permise între orele 22:00 și 07:00, iar competițiile sportive difuzate în direct vor putea fi sponsorizate. Reclamele vor include mențiuni obligatorii privind impactul negativ al jocurilor de noroc, acoperind cel puțin 20% din timpul sau suprafața materialului publicitar.

Deputatul Marian a explicat că problemele de aplicare a restricțiilor totale asupra publicității pariurilor sportive sunt numeroase. În majoritatea țărilor europene, publicitatea pentru pariuri este permisă, inclusiv la competițiile sportive internaționale transmise în direct în Republica Moldova, cum ar fi Liga Campionilor la Fotbal. Această diferență majoră de abordare între spațiul european și Republica Moldova creează situații în care orice transmisiune de eveniment sportiv internațional încalcă legea.

Modificarea propusă va aduce mai multe resurse pentru radiodifuzorii locali, permițându-le să creeze conținut media autohton. Publicitatea va fi permisă și în publicațiile periodice publice sau private, ocupând până la 15% din spațiul unui număr al ediției, cu mențiuni obligatorii privind impactul negativ al jocurilor de noroc pe cel puțin 20% din suprafața materialului publicitar.

Defalcările la bugetul public național din activitatea Loteriei Naționale a Moldovei se ridică la 2,25% din rulajul LNM și aproximativ 75% din cota de profit a organizatorului jocurilor de noroc, care constituie monopol de stat. Între 2018 și 2023, la Bugetul Public Național au fost încasați 607 milioane lei din activitatea LNM, cu o creștere semnificativă în 2023, când încasările au ajuns la 287,8 milioane lei comparativ cu 1,3 milioane lei în 2018.

Se estimează că proiectul de lege va genera investiții directe de cel puțin 30 milioane lei anual în susținerea și promovarea evenimentelor sportive și sociale, dar și în stimularea producerii de conținut media autohton.

Reclamele jocurilor de noroc au fost interzizse în noimebrie 2021, iar legea a fost promovată insistent de Dumitru Alaiba fostul președinte al comisiei economie de la acea vreeme. El spunea că publicitatea jocurilor de noroc are un impact negativ asupra populației sărăce care își cheltuie ultimii bani. Sancțiunile pentru cei care încalcă legea au fost stabilite de la 60 la 120 u.c. pentru persoanele fizice sau cu funcţie de răspundere și de la 120 la 180 u.c. – persoanei juridice, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău