Țițeiul ieftin atrage Beijingul! Rusia devine cel mai mare furnizor de petrol al Chinei

Rusia a devenit cel mai mare furnizor de petrol al Chinei, deoarece țara a vândut țiței la preț redus către Beijing, pe fondul sancțiunilor din cauza războiului din Ucraina.

Importurile de petrol rusesc au crescut cu 55% față de un an mai devreme, până la un nivel record în mai. Astfel, Rusia a înlocuit Arabia Saudită ca cel mai mare furnizor al Chinei, scrie BBC.

China a intensificat achizițiile de petrol rusesc, în ciuda cererii reduse de restricțiile de Covid și de încetinirea economiei. În februarie, China și Rusia au declarat că prietenia lor nu are „limită”.

Și companiile chineze, inclusiv gigantul de rafinare de stat Sinopec și Zhenhua Oil, administrată de stat, și-au mărit achizițiile de țiței rusesc în ultimele luni, după ce li s-au oferit reduceri mari, deoarece cumpărătorii din Europa și SUA au evitat energia rusă, în conformitate cu sancțiunile impuse războiului împotriva Ucrainei. .

Importurile în China, care includ livrări pompate prin conducta din Oceanul Pacific din Siberia de Est și transporturi pe mare, au totalizat aproape 8,42 milioane de tone luna trecută, potrivit datelor Administrației Generale a Vămilor din China.

Acest lucru a împins Arabia Saudită – fosta cea mai mare sursă de petrol brut a Chinei – pe locul doi cu 7,82 milioane de tone.

În martie, SUA și Marea Britanie au declarat că vor interzice petrolul rusesc, în timp ce Uniunea Europeană depune eforturi pentru a pune capăt dependenței sale de gazul rusesc.

Exporturile de energie sunt o sursă vitală de venituri pentru Rusia, dar este posibil ca această mișcare să afecteze și consumatorii occidentali.

Săptămâna trecută, un raport al Centrului de cercetare pentru energie și aer curat a declarat că Rusia a câștigat venituri de aproape 100 de miliarde de dolari din exporturile de combustibili fosili în primele 100 de zile ale invaziei Ucrainei de către țară, în ciuda unei scăderi a exporturilor.

Uniunea Europeană a reprezentat 61% din aceste importuri, în valoare de aproximativ 59 de miliarde de dolari.

În general, exporturile de petrol și gaze rusești sunt în scădere, iar veniturile Moscovei din vânzările de energie au scăzut, de asemenea, de la un vârf de peste 1 miliard de dolari pe zi în martie.

Dar veniturile au depășit totuși costul războiului din Ucraina în primele 100 de zile. CREA estimează că Rusia cheltuiește în jur de 876 de milioane de dolari pe zi pentru invazie.

Cifrele de luni au mai arătat că China a importat luna trecută 260.000 de tone de țiței iranian, al treilea transport de petrol iranian din decembrie anul trecut.

China a continuat să cumpere petrol iranian, în ciuda sancțiunilor SUA asupra Teheranului.

#petrol #razboi #venituri #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.