Țițeiul ieftin atrage Beijingul! Rusia devine cel mai mare furnizor de petrol al Chinei

20 Iun. 2022, 10:48
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
20 Iun. 2022, 10:48 // Actual //  MD Bani

Rusia a devenit cel mai mare furnizor de petrol al Chinei, deoarece țara a vândut țiței la preț redus către Beijing, pe fondul sancțiunilor din cauza războiului din Ucraina.

Importurile de petrol rusesc au crescut cu 55% față de un an mai devreme, până la un nivel record în mai. Astfel, Rusia a înlocuit Arabia Saudită ca cel mai mare furnizor al Chinei, scrie BBC.

China a intensificat achizițiile de petrol rusesc, în ciuda cererii reduse de restricțiile de Covid și de încetinirea economiei. În februarie, China și Rusia au declarat că prietenia lor nu are „limită”.

Și companiile chineze, inclusiv gigantul de rafinare de stat Sinopec și Zhenhua Oil, administrată de stat, și-au mărit achizițiile de țiței rusesc în ultimele luni, după ce li s-au oferit reduceri mari, deoarece cumpărătorii din Europa și SUA au evitat energia rusă, în conformitate cu sancțiunile impuse războiului împotriva Ucrainei. .

Importurile în China, care includ livrări pompate prin conducta din Oceanul Pacific din Siberia de Est și transporturi pe mare, au totalizat aproape 8,42 milioane de tone luna trecută, potrivit datelor Administrației Generale a Vămilor din China.

Acest lucru a împins Arabia Saudită – fosta cea mai mare sursă de petrol brut a Chinei – pe locul doi cu 7,82 milioane de tone.

În martie, SUA și Marea Britanie au declarat că vor interzice petrolul rusesc, în timp ce Uniunea Europeană depune eforturi pentru a pune capăt dependenței sale de gazul rusesc.

Exporturile de energie sunt o sursă vitală de venituri pentru Rusia, dar este posibil ca această mișcare să afecteze și consumatorii occidentali.

Săptămâna trecută, un raport al Centrului de cercetare pentru energie și aer curat a declarat că Rusia a câștigat venituri de aproape 100 de miliarde de dolari din exporturile de combustibili fosili în primele 100 de zile ale invaziei Ucrainei de către țară, în ciuda unei scăderi a exporturilor.

Uniunea Europeană a reprezentat 61% din aceste importuri, în valoare de aproximativ 59 de miliarde de dolari.

În general, exporturile de petrol și gaze rusești sunt în scădere, iar veniturile Moscovei din vânzările de energie au scăzut, de asemenea, de la un vârf de peste 1 miliard de dolari pe zi în martie.

Dar veniturile au depășit totuși costul războiului din Ucraina în primele 100 de zile. CREA estimează că Rusia cheltuiește în jur de 876 de milioane de dolari pe zi pentru invazie.

Cifrele de luni au mai arătat că China a importat luna trecută 260.000 de tone de țiței iranian, al treilea transport de petrol iranian din decembrie anul trecut.

China a continuat să cumpere petrol iranian, în ciuda sancțiunilor SUA asupra Teheranului.

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII