Topul care doare! Moldova a pierdut cursa pentru educație

Republica Moldova a acumulat 46,38 puncte în clasamentul global al cunoașterii realizat în cadrul proiectului „Knowledge for All”, situându-se sub media mondială de 47,83 puncte.

Indicele este calculat pe baza mai multor criterii, printre care accesul populației la educație, starea sistemului educațional, activitatea de cercetare și inovare, precum și nivelul de finanțare a educației. Clasamentul evaluează capacitatea țărilor de a dezvolta și valorifica capitalul de cunoaștere.

În ierarhia globală, Republica Moldova ocupă poziția 73 din totalul statelor analizate. Țara se situează sub unele state din regiune, precum România (54,45 puncte, locul 42), Bulgaria (56,13 puncte, locul 38) și Serbia (54,83 puncte, locul 40), dar peste Ucraina (48,15 puncte, locul 62) și Federația Rusă (48,40 puncte, locul 61) doar marginal.

Clasamentul este dominat de state nordice și vest-europene. Primele locuri sunt ocupate de Suedia (68,28 puncte), Finlanda (67,99), Elveția (67,91), Danemarca (66,84) și Țările de Jos (66,84).

Datele indică faptul că decalajul dintre Republica Moldova și economiile avansate rămâne unul mare, în special pe componentele legate de cercetare, inovare și finanțarea educației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cunostinte #cercetare #elevi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi