Anunț cu turbulențe! Zbor direct spre Coreea… dar avionul nu încape pe aeroportul de la Chișinău

Anunțul Guvernului privind posibile curse aeriene directe Chișinău–Republica Coreea a stârnit reacții ironice în mediul aviației, după ce specialiștii au atras atenția asupra unor limitări tehnice ale Aeroportului Internațional Chișinău.

Potrivit analizei publicate de Runway08, orice aeronavă capabilă să opereze un zbor direct spre Coreea de Sud are, de regulă, o anvergură a aripilor de aproximativ 60 de metri. În schimb, cea mai mare poziție de parcare de la Chișinău ar avea circa 52 de metri și chiar și aceasta ar bloca două parcări standard.

Cu alte cuvinte, pe hârtie zborul e intercontinental, dar la sol apare întrebarea… unde încape avionul?

Autorii analizei menționează că nu mai intră în detalii legate de indicatorii tehnici ACN/PCN sau de categoria RFF (Rescue and Firefighting), sugerând ironic că discuția ar deveni și mai complicată.

Nu este prima dată când sunt anunțate destinații foarte lungi de la Chișinău. În trecut au mai fost vehiculate rute directe spre Qatar, SUA sau Islanda, însă fără materializare concretă.

În acest context, comentatorii se întreabă ironic dacă viitoarele curse spre Coreea vor fi operate, totuși, de pe Aeroportul Chișinău… sau poate de la Mărculești.

Deocamdată, autoritățile nu au oferit detalii tehnice privind tipul de aeronavă, operatorul sau calendarul exact al lansării rutei. Până atunci, gluma din breaslă rămâne: biletul e intercontinental, dar parcarea e locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coreea #curse #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie