Nota de plată! 25 de milioane de euro pentru a număra conductele de gaz

20 Feb. 2026, 15:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Feb. 2026, 15:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat în Parlament, în cadrul dezbaterilor pe marginea unei moțiuni simple, că o parte semnificativă a rețelelor de gaze din Republica Moldova, construite din fonduri publice și contribuții private, este utilizată gratuit de MoldovaGaz, fără ca investițiile inițiale să fie compensate.

Potrivit ministrului, în perioada 2005–2009 a fost desfășurată o amplă campanie națională de gazificare, finanțată din bugetul de stat, bugetele autorităților locale, contribuțiile agenților economici și ale cetățenilor. În urma acestor investiții au fost construiți sute de kilometri de gazoducte de joasă presiune în mediul rural.

Ulterior, aceste rețele au fost transmise gratuit în gestiunea MoldovaGaz. „Există și un raport al Curții de Conturi care constată această problemă. MoldovaGaz utilizează gratuit gazoducte la a căror construcție nu a contribuit financiar, iar la acest moment nici nu există o cifră exactă privind lungimea totală a acestor rețele”, a declarat Junghietu.

Ministrul a amintit că Parlamentul a obligat anterior Guvernul să efectueze inventarierea tuturor gazoductelor construite din bani publici și contribuții private și să identifice soluții pentru compensarea investițiilor, astfel încât persoanele care au contribuit financiar să poată fi despăgubite.

Potrivit lui Junghietu, anul trecut au fost realizate pregătirile necesare, iar în 2026 urmează să fie lansat procesul efectiv de inventariere. Structura actuală estimativă a proprietății rețelelor de distribuție indică faptul că aproximativ o treime aparține MoldovaGaz, o treime autorităților publice locale și circa o treime cetățenilor-consumatori.

Ministerul Energiei intenționează să lanseze în acest an un proiect pilot, urmat de un program național amplu, pentru stabilirea clară a dreptului de proprietate asupra rețelelor. Oficialul a subliniat că, deși cetățenii au investit în construcția infrastructurii, este necesar ca o companie să asigure mentenanța și administrarea acesteia.

Pentru punerea în aplicare a recomandărilor Curții de Conturi, Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor au emis un ordin comun privind demararea procesului de inventariere. Potrivit estimărilor experților, evaluarea rețelelor de gaze ar putea costa circa 25 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.