Topul celor mai de temut armate din lume! Cea a Republicii Moldova este într-o situație dezastruoasă

Republica Moldova se situează pe locul 143 din 145 în clasamentul Global Firepower. Țara are printre cele mai slabe armate din lume și este urmată de cea din Benin și Bhutan.

În topul celor mai puternice armate din lume se află următoarele:

SUA
Rusia
China
India
Marea Britanie
Coreea de Sud
Pakistan
Japonia
Franța
Italia
Turcia
Brazilia
Indonezia
Egipt
Ucraina
Australia
Iran
Israel
Vietnam
Polonia
Spania
Arabia Saudită
Taiwan
Thailanda
Germania

Clasamentul Global Firepower privind puterea militară în 2023 clasifică armatele a 145 de națiuni, cântărind o serie de factori diferiți, cum ar fi volumul și gradul de sofisticare a echipamentelor, finanțele, geografia și resursele.

Clasamentul ia în considerare factori precum volumul de echipament militar și de trupe de care dispune fiecare țară, precum și situația financiară, geografia și resursele disponibile, informații care pot fi imperfecte. În special, clasamentul evaluează armatele doar din punct de vedere convențional, trecând cu vederea capacitatea de atac nuclear a unei țări.

Global Firepower pretinde că utilizează peste 60 de factori pentru a genera un PowerIndex, un scor mai apropiat de zero indicând o armată mai puternică. (Global Firepower nu explică exact cum anume sunt cântăriți factorii unul față de celălalt sau cum funcționează „formula sa internă”).

Mai jos este o prezentare a celor mai bune 10 de armate din lume, conform acestui clasament, cu câteva informații despre fiecare națiune.

Este demn de remarcat faptul că compararea armatelor este subiectivă, iar alcătuirea unui clasament precis al puterii militare globale este aproape imposibilă, având în vedere multitudinea de factori necesari pentru o analiză adecvată. Cu toate acestea, este un experiment de gândire interesant.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#armata #top #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.