Topul celor mai puternice pașapoarte: Singapore domină, Moldova pe locul 44

27 Iul. 2024, 12:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iul. 2024, 12:02 // Actual //  bani.md

Republica Moldova se află pe locul 44 în topul țărilor cu cel mai puternic pașaport din lume, cetățenii având acces la 122 de țări, conform celui mai recent clasament al Henley Passport Index.

Singapore se află pe primul loc în topul țărilor cu cel mai puternic pașaport din lume în 2024. Cetățenii săi pot vizita acum un record de 195 de țări fără viză, făcându-i cei mai privilegiați călători din lume. Orașul-stat depășește un grup de țări care împărțeau primul loc la începutul anului; Franța, Germania, Italia, Japonia și Spania au coborât toate pe locul doi, fiecare având acces la 192 de țări fără viză.

„Tendința generală în ultimele două decenii a fost către o libertate de călătorie mai mare, cu numărul mediu global de destinații pe care călătorii le pot accesa fără viză aproape dublându-se de la 58 în 2006 la 111 în 2024”, a declarat Christian H. Kaelin, președintele Henley & Partners, care a inițiat conceptul indexului de pașapoarte.

Firma de consultanță Henley & Partners folosește date de la Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) pentru a clasifica cele 199 de pașapoarte ale lumii. Indexul funcționează de 19 ani și este actualizat trimestrial.

Țările primesc un punct pentru fiecare destinație pe care o pot vizita fără viză. Aceasta se aplică dacă cetățenii pot obține o viză la sosire, un permis de ședere sau o autorizație de călătorie electronică (ETA) la intrarea în țară. Nu se acordă puncte pentru destinațiile unde este necesară o viză sau titularul pașaportului trebuie să obțină o e-viză aprobată de guvern înainte de plecare.

Țările europene Franța, Germania, Italia și Spania domină locul doi, alături de fostul deținător al titlului, Japonia.

Locul trei este aglomerat de un grup de șapte națiuni, fiecare cu acces la 191 de destinații fără o viză prealabilă: Austria, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Coreea de Sud și Suedia. Regatul Unit se menține pe locul patru împreună cu Belgia, Danemarca, Noua Zeelandă, Norvegia și Elveția, în ciuda faptului că scorul său de destinații fără viză a scăzut la 190.

În ceea ce privește țările cu cele mai slabe pașapoarte, Afganistan rămân la coada clasamentului, pierzând accesul la încă o destinație în ultimele șase luni. Cetățenii din țara controlată de talibani au acum acces fără viză doar în 26 de țări – cel mai scăzut scor înregistrat vreodată în indexul Henley.

Cel mai mare declin în ultimul deceniu îl înregistrează Venezuela, care a scăzut cu 17 locuri de la locul 25 la locul 42 în clasament. Țara sud-americană a fost afectată de o criză economică și politică provocată de prăbușirea prețului petrolului combinată cu corupția guvernamentală cronică, spune Henley. Venezuelenii speră că alegerile prezidențiale din 28 iulie le vor putea schimba soarta.

Yemen, Nigeria, Siria și Bangladesh au scăzut și ele în clasament. Între timp, China și Ucraina se numără printre primele 10 țări care au urcat cel mai mult în top în ultimul deceniu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.