Topul Forbes al celor mai bogaţi americani: Primii 20 din acest an valorează 1.600 de miliarde de dolari

Puţini au fost cei care au scăpat în acest an de durerea provocată de creşterea inflaţiei şi de pieţele care se clatină, inclusiv miliardarii aflaţi în fruntea celui de-al 41lea clasament anual al celor mai bogaţi 400 de americani al Forbes.

Ca grup, primii 20 din acest an valorează 1.600 de miliarde de dolari – cu 235 de miliarde de dolari mai puţin decât în urmă cu un an, reprezentând aproape jumătate din cele 500 de miliarde de dolari pierdute de întreaga listă Forbes 400.

Este o inversare bruscă faţă de anul trecut, când primii 20 au adăugat 500 de miliarde de dolari la averea lor colectivă, pe măsură ce preţurile activelor au crescut puternic, reprezentând aproape 40% din cele 1.300 de miliarde de dolari câştigate de întreaga listă.
Cel mai mare pierzător al anului a fost Mark Zuckerberg, care a ieşit din top 10 pentru prima dată din 2014, după ce acţiunile Meta (fostul Facebook) s-au prăbuşit cu 57%, contribuind la reducerea averii sale cu aproape 74 de miliarde de dolari. Alţi opt miliardari din top 20 din domeniul tehnologiei, printre care cofondatorul Microsoft, Bill Gates, şi cofondatorii Google, Larry Page şi Sergey Brin, au pierdut împreună 188 de miliarde de dolari.

În pofida acestor pierderi uluitoare, valoarea netă minimă necesară pentru a ajunge în acest grup de ultra-elită a crescut de fapt uşor, la 37 de miliarde de dolari (faţă de recordul de 36 de miliarde de dolari de anul trecut), deoarece şase dintre primii 20 au reuşit să îşi mărească averile, inclusiv fostul primar al oraşului New York şi cofondator al Bloomberg, Michael Bloomberg, preşedintele şi directorul general al Koch Industries, Charles Koch, şi Julia Koch, văduva fratelui lui Charles, David (decedat în 2019).

Patru dintre primii 20 au o avere de 100 de miliarde de dolari sau mai mult, în scădere faţă de opt anul trecut, dar în creştere faţă de două în 2020 şi niciuna în 2017. Iar acest top 5% din listă poate pretinde în continuare 40% din averea totală de 4.000 de miliarde de dolari a celor mai bogaţi 400 de americani la 2 septembrie (data la care Forbes a calculat averile nete pentru lista din 2022).
Vedeţi mai jos topul celor mai bogaţi 10 miliardari din SUA:
Elon Musk – 251 mld. dolari

Jeff Bezos – 151 mld. dolari

Bill Gates – 106 mld. dolari

Larry Ellison – 101 mld. dolari

Warren Buffett – 97 mld. dolari

Larry Page – 93 mld. dolari

Sergey Brin – 89 mld. dolari

Steve Ballmer – 83 mld. dolari

Michael Bloomberg – 76,8 mld. dolari

Jim Walton – 57,9 mld. dolari

Mark Zuckerberg – 57,7 miliarde dolari

#americani #forbes #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.