Topul Forbes al celor mai bogaţi americani: Primii 20 din acest an valorează 1.600 de miliarde de dolari

Puţini au fost cei care au scăpat în acest an de durerea provocată de creşterea inflaţiei şi de pieţele care se clatină, inclusiv miliardarii aflaţi în fruntea celui de-al 41lea clasament anual al celor mai bogaţi 400 de americani al Forbes.

Ca grup, primii 20 din acest an valorează 1.600 de miliarde de dolari – cu 235 de miliarde de dolari mai puţin decât în urmă cu un an, reprezentând aproape jumătate din cele 500 de miliarde de dolari pierdute de întreaga listă Forbes 400.

Este o inversare bruscă faţă de anul trecut, când primii 20 au adăugat 500 de miliarde de dolari la averea lor colectivă, pe măsură ce preţurile activelor au crescut puternic, reprezentând aproape 40% din cele 1.300 de miliarde de dolari câştigate de întreaga listă.
Cel mai mare pierzător al anului a fost Mark Zuckerberg, care a ieşit din top 10 pentru prima dată din 2014, după ce acţiunile Meta (fostul Facebook) s-au prăbuşit cu 57%, contribuind la reducerea averii sale cu aproape 74 de miliarde de dolari. Alţi opt miliardari din top 20 din domeniul tehnologiei, printre care cofondatorul Microsoft, Bill Gates, şi cofondatorii Google, Larry Page şi Sergey Brin, au pierdut împreună 188 de miliarde de dolari.

În pofida acestor pierderi uluitoare, valoarea netă minimă necesară pentru a ajunge în acest grup de ultra-elită a crescut de fapt uşor, la 37 de miliarde de dolari (faţă de recordul de 36 de miliarde de dolari de anul trecut), deoarece şase dintre primii 20 au reuşit să îşi mărească averile, inclusiv fostul primar al oraşului New York şi cofondator al Bloomberg, Michael Bloomberg, preşedintele şi directorul general al Koch Industries, Charles Koch, şi Julia Koch, văduva fratelui lui Charles, David (decedat în 2019).

Patru dintre primii 20 au o avere de 100 de miliarde de dolari sau mai mult, în scădere faţă de opt anul trecut, dar în creştere faţă de două în 2020 şi niciuna în 2017. Iar acest top 5% din listă poate pretinde în continuare 40% din averea totală de 4.000 de miliarde de dolari a celor mai bogaţi 400 de americani la 2 septembrie (data la care Forbes a calculat averile nete pentru lista din 2022).
Vedeţi mai jos topul celor mai bogaţi 10 miliardari din SUA:
Elon Musk – 251 mld. dolari

Jeff Bezos – 151 mld. dolari

Bill Gates – 106 mld. dolari

Larry Ellison – 101 mld. dolari

Warren Buffett – 97 mld. dolari

Larry Page – 93 mld. dolari

Sergey Brin – 89 mld. dolari

Steve Ballmer – 83 mld. dolari

Michael Bloomberg – 76,8 mld. dolari

Jim Walton – 57,9 mld. dolari

Mark Zuckerberg – 57,7 miliarde dolari

#americani #forbes #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.