Cabinetul de miniștri al Republicii Moldova a aprobat demararea negocierilor și semnarea unui Acord cu România pentru implementarea controlului coordonat la punctul de frontieră Giurgiulești – Galați, pe sensul de intrare în România.
Prin acest Acord, autoritățile de frontieră din ambele țări își vor coordona activitatea, ceea ce va duce la simplificarea procedurilor de control și la reducerea timpului de așteptare pentru cetățeni și transportatori. Măsura va contribui la creșterea fluxului transfrontalier de persoane și mărfuri, consolidând în același timp securitatea la frontieră și cooperarea între cele două state.
De asemenea, reducerea timpului de așteptare va sprijini schimburile comerciale dintre Republica Moldova și România, favorizând exporturile și importurile și stimulând economia națională.
În prezent, un acord similar funcționează la punctul de trecere Leușeni – Albița, facilitând astfel tranzitul și controlul coordonat între cele două țări.
În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.
Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.
„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.
Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.
„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.
Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.
De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.
Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:
„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”
Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni:
„Oamenii preferă să trăiască în propriul lor balon informațional și refuză realitatea, ceea ce îngreunează lupta împotriva dezinformării.”
