Transportul feroviar din Moldova intră în criză profundă: minus 42% la pasageri, minus 28% la marfă

25 Aug. 2025, 14:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Aug. 2025, 14:23 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Transportul feroviar, care deține 12,1% din totalul mărfurilor transportate în Republica Moldova, a înregistrat în perioada ianuarie-iunie 2025 scăderi semnificative. Volumul de mărfuri transportate s-a redus cu 22,7%, iar parcursul acestora – exprimat în tone-kilometri – cu 27,9%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Nici segmentul de pasageri nu a avut rezultate mai bune. În primele șase luni ale anului curent au fost transportați doar 180 mii de pasageri, cu un parcurs de 18 milioane pasageri-km. Ambii indicatori au consemnat descreșteri puternice față de aceeași perioadă din 2024: minus 41,8% și minus 30,2%.

În acest context critic, Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a demarat în iulie un amplu proces de reorganizare instituțională. Noua concepție structurală, aprobată de Consiliul de Administrație, prevede comasarea unor entități interne și eficientizarea activităților pentru reducerea pierderilor operaționale. Printre măsuri se numără crearea depourilor combinate la Bălți, Chișinău și Basarabeasca, prin unificarea remizelor de vagoane cu depourile de locomotive.

Activitățile de semnalizare, telecomunicații, întreținere a liniilor și energie electrică vor fi concentrate într-un serviciu unic de infrastructură, iar serviciile de transport călători și marfă vor fi fuzionate. Totodată, va fi înființat un serviciu unic pentru material rulant. Estimările oficiale arată că aceste reforme ar putea aduce economii anuale de circa 155 milioane lei, inclusiv la capitolul salarizare.

Necesitatea restructurării este accentuată de situația financiară precară a CFM. În 2024, întreprinderea a înregistrat pierderi de 228 milioane lei și restanțe salariale de peste 100 milioane lei. În primul trimestru din 2025, declinul a continuat: volumul de mărfuri transportate s-a redus cu 15,7%, iar parcursul în tone-kilometri cu aproape 30% față de perioada similară a anului trecut.

Conducerea companiei mizează pe aceste reforme pentru a inversa tendința negativă, a atrage noi segmente de piață și a spori atractivitatea transportului feroviar. Modernizarea infrastructurii, vagoanelor și stațiilor, alături de implementarea unor tehnologii de monitorizare, sunt considerate esențiale pentru creșterea fiabilității și a confortului pasagerilor, dar și pentru recâștigarea competitivității pe piața transportului de mărfuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.