Tranzacție geopolitică: Acordul între SUA și Ucraina privind mineralele intră într-o nouă fază de negocieri

Statele Unite și Ucraina discută o versiune actualizată a acordului privind exploatarea resurselor minerale ucrainene, potrivit Axios, care citează surse informate.

După mai multe zile de negocieri, administrația fostului președinte Donald Trump a prezentat Ucrainei un document revizuit, ce include modificări semnificative pentru a răspunde unor preocupări ale președintelui Volodimir Zelenski. Potrivit unor oficiali americani și ucraineni, noua versiune a fost ajustată pentru a respecta legislația ucraineană, eliminând, de exemplu, prevederea conform căreia acordul ar fi fost sub jurisdicția unei instanțe din New York. Acest punct fusese anterior criticat de The Telegraph, care l-a considerat o formă de „colonizare economică” a Ucrainei.

Tensiunile dintre SUA și Ucraina au crescut recent pe fondul negocierilor. Conform vechii versiuni a acordului, SUA solicitau Ucrainei 50% din veniturile obținute din exploatarea resurselor naturale și jumătate din valoarea tuturor noilor licențe emise. De asemenea, se preciza că acest acord ar avea prioritate față de alte tratate comerciale ale Ucrainei. Zelenski a refuzat de două ori să semneze documentul, invocând necesitatea unor ajustări și aprobarea parlamentului.

După Conferința de Securitate de la München, consilierul american pentru securitate națională, Mike Waltz, a exprimat dezamăgirea administrației Trump față de lipsa unui acord. „Vicepreședintele [J.D.] Vance a fost foarte nemulțumit părăsind conferința, la fel ca și președintele”, a declarat acesta pentru Fox News.

Tensiunile au escaladat după ce Trump l-a numit pe Zelenski „un dictator fără alegeri care a ales războiul cu Rusia”. În replică, Zelenski a sugerat că Trump este influențat de „dezinformarea rusă”. Totuși, pe 20 februarie, Zelenski s-a întâlnit la Kiev cu reprezentantul special al SUA, Keith Kellogg, pentru a discuta acordul, situația de pe front, schimbul de prizonieri și garanțiile de securitate pentru Ucraina. În urma întâlnirii, Zelenski a mulțumit SUA pentru sprijin și a subliniat deschiderea Ucrainei pentru un acord investițional solid.

„Ucraina este pregătită pentru un acord investițional solid și eficient, precum și pentru un tratat de securitate cu președintele SUA. Am propus cel mai rapid și constructiv mod de a obține rezultate. Echipa noastră este gata să lucreze 24/7”, a declarat Zelenski.

Potrivit Axios, mai mulți consilieri ai lui Zelenski l-au îndemnat să accepte oferta revizuită pentru a evita escaladarea tensiunilor cu Trump și pentru a justifica sprijinul acordat de SUA Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#acord #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.