Arena Chișinău a raportat pierderi mai mici în 2024 – 3 milioane de lei. Ce planuri are pentru 2025

21 Feb. 2025, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Feb. 2025, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Arena Chișinău a raportat pierderi de 3 milioane de lei pentru anul 2024, comparativ cu cele 9 milioane de lei înregistrate în 2023. În anul precedent, veniturile companiei au fost de 32 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile au ajuns la 35 de milioane de lei, potrivit informațiilor prezentate de Sergiu Stanciu, directorul Arena Chișinău.

Există mai multe motive pentru această situație financiară:

  • Activitatea completă a Arenei Chișinău a început abia pe 1 iunie 2023, ceea ce a limitat capacitatea de a genera venituri.
  • Peste jumătate (54%) dintre cele 260 de evenimente organizate în 2023 au fost competiții sportive, care nu sunt foarte profitabile. Federațiile sportive nu reușesc să acopere în totalitate costurile organizării evenimentelor.

Principala sursă de venit pentru Arena Chișinău o reprezintă acvacentru, care generează încasări prin vânzarea de abonamente și organizarea de evenimente. Pe locul al doilea se află organizarea de concerte. De exemplu, închirierea sălii mari costă între 3.500 și 7.500 de euro pe zi, iar închirierea sălii VIP pentru evenimente mici ajunge la 5.000 de lei pe oră. Abia pentru anul 2025 se preconizează un profit operațional de circa 5 milioane de lei.

Cea mai mare parte a cheltuielilor complexului este destinată utilităților. În sezonul rece, facturile pentru energie electrică ajung la un milion de lei, iar cele pentru gaz la 600.000 de lei.

Proiectul Arena Chișinău a costat în total 45 de milioane de euro. Autoritățile speră că diversificarea evenimentelor și creșterea gradului de utilizare a complexului vor contribui la îmbunătățirea situației financiare în anii următori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

01 Oct. 2026, 14:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2026, 14:43 // Actual //  Ursu Victor

Aproape jumătate dintre copiii de la sate din Republica Moldova trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică cu provore la bunăstarea gospodăriilor cu copii în anul 2025. Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate de statisticieni se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii aceasta urcă la 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc  sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.