Arena Chișinău a raportat pierderi mai mici în 2024 – 3 milioane de lei. Ce planuri are pentru 2025

21 Feb. 2025, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Feb. 2025, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Arena Chișinău a raportat pierderi de 3 milioane de lei pentru anul 2024, comparativ cu cele 9 milioane de lei înregistrate în 2023. În anul precedent, veniturile companiei au fost de 32 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile au ajuns la 35 de milioane de lei, potrivit informațiilor prezentate de Sergiu Stanciu, directorul Arena Chișinău.

Există mai multe motive pentru această situație financiară:

  • Activitatea completă a Arenei Chișinău a început abia pe 1 iunie 2023, ceea ce a limitat capacitatea de a genera venituri.
  • Peste jumătate (54%) dintre cele 260 de evenimente organizate în 2023 au fost competiții sportive, care nu sunt foarte profitabile. Federațiile sportive nu reușesc să acopere în totalitate costurile organizării evenimentelor.

Principala sursă de venit pentru Arena Chișinău o reprezintă acvacentru, care generează încasări prin vânzarea de abonamente și organizarea de evenimente. Pe locul al doilea se află organizarea de concerte. De exemplu, închirierea sălii mari costă între 3.500 și 7.500 de euro pe zi, iar închirierea sălii VIP pentru evenimente mici ajunge la 5.000 de lei pe oră. Abia pentru anul 2025 se preconizează un profit operațional de circa 5 milioane de lei.

Cea mai mare parte a cheltuielilor complexului este destinată utilităților. În sezonul rece, facturile pentru energie electrică ajung la un milion de lei, iar cele pentru gaz la 600.000 de lei.

Proiectul Arena Chișinău a costat în total 45 de milioane de euro. Autoritățile speră că diversificarea evenimentelor și creșterea gradului de utilizare a complexului vor contribui la îmbunătățirea situației financiare în anii următori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

06 Mai 2026, 16:06
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Mai 2026, 16:06 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!