Trei ședințe la rând, trei reduceri! Rata cheie în Rusia ajunge la 17%

Banca Centrală a Rusiei a anunțat vineri o nouă reducere a ratei cheie, de la 18% la 17% anual. Este a treia ședință consecutivă în care autoritatea monetară relaxează politica de creditare, după scăderile operate în iunie (la 20%) și iulie (la 18%). Ultima dată când rata s-a aflat sub acest nivel a fost în iulie 2024, când era 16%.

Potrivit instituției, decizia a fost luată în condițiile în care inflația anualizată rămâne peste pragul de 4%, dar economia dă semne de răcire și revine pe o traiectorie de creștere mai echilibrată. În același timp, creditarea s-a reactivat în ultimele luni, iar așteptările inflaționiste continuă să fie ridicate.

Banca Centrală a subliniat că își menține politica strictă și va păstra „nivelul de înăsprire necesar” pentru a readuce inflația la ținta stabilită în 2026. Totuși, deciziile viitoare vor depinde exclusiv de „sustenabilitatea încetinirii inflației și de dinamica așteptărilor inflaționiste”.

Instituția notează că presiunile care au alimentat creșterea prețurilor în ultimele luni s-au redus, însă nu au dispărut. Deși observă încetinirea economiei, banca centrală nu anticipează o recesiune, invocând date care arată o activitate economică încă pozitivă în trimestrul al treilea. Creșterea veniturilor populației și cheltuielile bugetare susțin cererea internă, iar consumul chiar a accelerat ușor.

În pofida reducerii de vineri, unii analiști consideră decizia mai dură decât așteptările pieței. Potrivit Reuters, investitorii anticipau fie o scădere mai amplă, la 16%, fie o menținere mai agresivă a politicii. „La ședința din octombrie, cred că vom vedea o nouă reducere cu 1 punct procentual, până la 16%”, a comentat investitorul Evgheni Kogan.

În prezent, rata șomajului rămâne la minime istorice, 2,2% în iulie, iar deficitul de forță de muncă continuă să fie o problemă pentru multe companii. Totodată, creșterea salariilor rămâne peste nivelul productivității, ceea ce poate menține presiunile inflaționiste.

Banca Centrală estimează că, până la finalul anului, creditarea va avansa spre limita superioară a prognozei de 7–10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ruducere #Rata de bază #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.