Trei ședințe la rând, trei reduceri! Rata cheie în Rusia ajunge la 17%

Banca Centrală a Rusiei a anunțat vineri o nouă reducere a ratei cheie, de la 18% la 17% anual. Este a treia ședință consecutivă în care autoritatea monetară relaxează politica de creditare, după scăderile operate în iunie (la 20%) și iulie (la 18%). Ultima dată când rata s-a aflat sub acest nivel a fost în iulie 2024, când era 16%.

Potrivit instituției, decizia a fost luată în condițiile în care inflația anualizată rămâne peste pragul de 4%, dar economia dă semne de răcire și revine pe o traiectorie de creștere mai echilibrată. În același timp, creditarea s-a reactivat în ultimele luni, iar așteptările inflaționiste continuă să fie ridicate.

Banca Centrală a subliniat că își menține politica strictă și va păstra „nivelul de înăsprire necesar” pentru a readuce inflația la ținta stabilită în 2026. Totuși, deciziile viitoare vor depinde exclusiv de „sustenabilitatea încetinirii inflației și de dinamica așteptărilor inflaționiste”.

Instituția notează că presiunile care au alimentat creșterea prețurilor în ultimele luni s-au redus, însă nu au dispărut. Deși observă încetinirea economiei, banca centrală nu anticipează o recesiune, invocând date care arată o activitate economică încă pozitivă în trimestrul al treilea. Creșterea veniturilor populației și cheltuielile bugetare susțin cererea internă, iar consumul chiar a accelerat ușor.

În pofida reducerii de vineri, unii analiști consideră decizia mai dură decât așteptările pieței. Potrivit Reuters, investitorii anticipau fie o scădere mai amplă, la 16%, fie o menținere mai agresivă a politicii. „La ședința din octombrie, cred că vom vedea o nouă reducere cu 1 punct procentual, până la 16%”, a comentat investitorul Evgheni Kogan.

În prezent, rata șomajului rămâne la minime istorice, 2,2% în iulie, iar deficitul de forță de muncă continuă să fie o problemă pentru multe companii. Totodată, creșterea salariilor rămâne peste nivelul productivității, ceea ce poate menține presiunile inflaționiste.

Banca Centrală estimează că, până la finalul anului, creditarea va avansa spre limita superioară a prognozei de 7–10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ruducere #Rata de bază #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.