Tren cu 100 km/h în Moldova. Unde se vor atinge aceste viteze

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat astăzi că va împrumuta 23 de milioane de euro Căilor Ferate din Moldova pentru a sprijini reabilitarea a două tronsoane cheie de linii de cale ferată de pe Coridorul Feroviar Nord-Sud al țării. Acest coridor face parte din inițiativa Coridorului solidarității lansată de Uniunea Europeană pentru a îmbunătăți transportul către și dinspre Ucraina.

Proiectul va stimula dezvoltarea economică a Moldovei și, în același timp, va facilita transportul de mărfuri mai rapid și mai eficient din Ucraina către Uniunea Europeană prin Republica Moldova candidată la UE. „Rutele de transport către și dinspre Ucraina, care este un mare producător de alimente, au fost compromise de la invazia pe scară largă a Rusiei de anul trecut, dând o importanță strategică îmbunătățirii altor rute pentru a menține securitatea alimentară globală”, se arată într-un comunicat de presă al BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Proiectul a atras, de asemenea, un grant de investiții de până la 20 de milioane de euro de la Uniunea Europeană prin instrumentul său privind nevoile de politică externă.

Reabilitarea infrastructurii feroviare va începe mai întâi pe tronsonul de cale ferată Vâlcinet-Bălți-Ungheni, iar apoi, într-o a doua fază de lucrări, va continua pe tronsonul Chișinău-Cainari al coridorului. Este vorba de un segment de 400 de km și va fi gata până la sfârșitul anului 2024.

Urmare a reabilitărilor segmentului de cale ferată viteaz trenurilor va crește până la 100 km la oră. În prezent, pe unele segmente, din cauza infrastructurii aflată în stare avansată de degradare, viteza trenurilor nu depășește 30 km la oră.

În prezent este modernizată segmentul de cale ferată Tighina – Basarabeasca cu o lungime de 200 km. Costul total al lucrărilor este de 113 milioane de euro.

#cale ferata #reabilitare #viteza

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.