Statisticile oficiale privind forţa de muncă în Republica Moldova ocuparea şi şomajul în trimestrul trei sunt surprinzător de optimiste. Biroul Național de Statistică arată  o reducere a numărului șomerilor la 22,6 mii față de 30,2 mii în trimestrul trei al anului 2020. Însă piața muncii este amenințată de noul tip de virus omicron. Acest lucru ar putea obliga autoritățile să ia noi măsuri restrictive, ceea ce ar da peste cap activitatea economică.

Rata şomajului la nivel de țară a înregistrat valoarea de 2,5%, fiind mai mică față de trimestrul III 2020 (3,4%).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste față de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 41,8%, fiind mai înaltă față de nivelul anului precedent (40,1% în trimestrul III 2020). Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economice rezultă că, în sectorul agricol au activat 206,2 mii persoane sau 23,3% din totalul persoanelor ocupate. Ponderea persoanelor ocupate în industriea constituit 13,6%, în industria prelucrătoare 10,9%,

Numărul persoanelor angajate la negru și care, evident, primesc salariul în plic în trimestrul trei era de 18,2% din totalul persoanelor ocupate de 885,7 mii. 24,9% – au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 25,3%. În sectorul non-agricol ponderea ocupării informale a constituit 12,7%. Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal este înregistrată în construcții (69,7% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din totalul salariaților, 8,3% au avut un loc de muncă informal, și, în același timp, au primit salariul „în plic”.

Economiștii constată o înrăutăţire a situaţiei demografice în paralel cu înăsprirea condiţiilor pe piaţa muncii. Analiza pieţei muncii denotă perpetuarea situaţiei aparent paradoxale când sunt înregistrate în acelaşi timp rate scăzute de ocupare şi şomaj. Aceasta se explică prin creşterea ponderii populaţiei inactive, din cauza migraţiei externe (factorul principal), îmbătrânirii populaţiei (creşterea ponderii persoanelor de peste 60 de ani) şi creşterii inactivităţii la unele categorii din populaţie (femei).

Totodată, constată experţii, aceste tendinţe au pus presiuni crescânde pe piaţa muncii. Înăsprirea condiţiilor pe piaţa muncii se datorează diminuării continue a ofertei din partea forţei de muncă, care nu poate compensa creşterea cererii din partea agenţilor economici.

Migraţia externă a populaţiei face să fie simţit deficitul nu doar a forţei de muncă calificate, dar şi a celei necalificate, ceea ce prezintă o constrângere pentru extinderea afacerilor şi atragerea investiţiilor.