FOTO Mastodontul hidroenergetic și apele uzate de la Soroca au „omorât” râul Nistru

Apariția Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN)a dus la o scădere a numărului speciilor de fitoplancton în Nistru de la 334 în anii 1971–1975 la 225 în anii 1990–2009. De asemenea, au avut loc schimbări structurale ale fitoplanctonului, care s-au manifestat prin reducerea de 1,5 ori a componenței speciilor, scăderea numărului de specii oligosaprobe (care locuiesc în ape curate, precum algele verzi, predominarea speciilor mezosaprobe (care locuiesc în ape cu poluare medie), constată studiul „Impactului social și de mediu al Complexului Hidroenergetic Dnestrovsc” al UNDP.

După anul 2013, din componența fitoplanctonului Nistrului au dispărut speciile: Polyedriopsis spinulosa, Desmatractum indutum, Characium falcatum, Diacanthos belenophorus și Closterium lanceolatum. Totodată, au apărut specii invazive noi, care elimină speciile locale.

Ca rezultat al modificării regimului termic și hidrologic al apelor Nistrului, s-a redus numărul de specii cu o rezistență scăzută la oscilațiile de temperatură și ale regimului hidrologic. Pe Nistrul de Mijloc se creează condiții nefavorabile pentru dezvoltarea speciilor de clorofite termofile, iar tot mai frecvent se întâlnesc alge specifice pentru apele reci”, se spune în studiu.

Aceste procese sunt cauzate și de deversarea apelor uzate în municipiul Soroca și alte ape uzate, care se revarsă în râul Nistru.

Nistrul se înnămolește, pierde capacitatea de autoepurare și se transformă în lac. Înnămolirea râului îi reduce semnificativ capacitatea de autoepurare, ceea ce aduce după sine reducerea potențialului Nistrului ca mediu recreativ pentru odihnă și pentru dezvoltarea turismului. Efectele negative s-au resimțit și la nivelul zooplanctonului, care are un rol important în ecosistem, formând temelia bazei nutritive a corpurilor de apă și participând activ la procesele de autoepurare a ecosistemelor acvatice”, se mai spune în analiză.

Cantități considerabile de pește au dispărut Râul Nistru și-a pierdut o parte însemnată a cantității de pește care viețuia în albia sa, datorită dării în exploatare a Complexului Hidroenergetic Nistrean. Pe sectorul mijlociu al Nistrului au dispărut 19 specii, iar în cel de jos — 15 specii de pești. S-a redus efectivul numeric al 44 de specii de pești, inclusiv, al speciilor cu valoare piscicolă și a crescut ponderea speciilor de pești cu ciclu scurt și de mică valoare, de dimensiuni mici.

S-a produs o reducere generală a rezervelor de pește în Nistrul de Mijloc și de Jos, datorită reducerii suprafețelor boiștilor (locul unde are loc fecundarea icrelor de pește), care a avut loc ca rezultat al diminuării debitului de apă în perioada de depunere a icrelor cu 200–400 metri cubi/secundă, fapt care, în primul rând, a redus (lichidat) boiștile speciilor de pești fitofile, care constituie peste 50% din diversitatea râului.

O altă cauză a micșorării rezervelor de pește în Nistrul de Mijloc este condiționată de caracterul exploatării Complexului Hidroenergetic Nistrean, cu utilizarea în timpul funcționării doar a apelor adânci, cum mult mai reci decât cele de suprafață. Apa deversată prin turbinele nodului hidrotehnic anul împrejur are o temperatură de 4 grade Celsius, fapt care provoacă perturbarea regimului termic natural pe sectorul mijlociu al Nistrului în aval și în lacul de acumulare Dubăsari. Deversarea neuniformă a apei din lacurile de acumulare în perioada de depunere a icrelor la pești provoacă o schimbare vizibilă a nivelului apei în râu, iar ca rezultat icrele deseori ajung pe o suprafață secată, se usucă și pier”, potrivit studiului.

#hdroenergetic #peste #Nistru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În șase luni ale anului 2024, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit cca 31,3 miliarde de lei, înregistrând o creștere de peste 2,3 miliarde de lei sau cu 8,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Date publicate de Ministerul Finanțelor arată că veniturile din impozitul pe venit s-au redus cu 297,5 milioane de lei, la 6,1 miliarde de lei în șase luni le anului 2024 față de perioada similară a anului precedent. Încasările din impozitul pe proprietate s-au comprimat cu 530 milioane de lei, la 4,7 miliarde de lei.

Totodată, taxa din comerțul exterior s-a redus cu 147,6 milioane de lei, la 1,1 miliarde de lei.

Granturile externe s-au comprimat cu 213,5 milioane de lei, la 500 milioane de lei.

Încasările din veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat reprezintă 14,4 miliarde de lei, iar din cele administrate de către Serviciul Vamal – 17,7 miliarde de lei.

Cheltuielile bugetului de stat au constituit 37,5 miliarde de lei. Comparativ cu perioada similară a anului 2023, acestea sunt mai mari cu 2% sau cu 749 milioane de lei.

Executarea bugetului de stat, la finele lunii mai s-a încheiat cu un deficit în sumă de 6,2 miliarde de lei.